Premium
Avocații vor să beneficieze de o imunitate sporită și au trimis comisiei juridice a Senatului mai multe propuneri de modificare a legislației, precum Codul Penal, Codul de Procedură Penală, Codul Civil sau legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat. Subiectele vor fi dezbătute la o masă rotundă organizată marți, de senatorii juriști.
Probleme ridicate de avocați:
- dreptul avocatului de a consulta dosarul nu trebuie să fie limitat în nici o situație, atât timp cât reprezintă sau asistă o persoană ce are calitatea de parte sau subiect procesual principal într-un dosar penal, atât timp cât avocatul are obligația de a respecta confidențialitatea și secretul datelor și actelor de care a luat cunoștință
- utilizarea oricaror forme sau mijloace de constrangere, intimidare, sanctionare, sugestionare, recurgerea la orice alta actiune sau inactiune, avand ca scop impiedicarea avocatului de a-si exercita profesia conform legii, statutului profesiei si codului deontologic, in interesul legitim al Clientului si conform propriei constiinte , constitutie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani. Daca infractiunea este savarsita de catre un organ judiciar, limitele de pedeapsa se majoreaza cu o treime.
- luarea, prelungirea sau mentinerea, dupa caz, de masuri preventive impotriva unui avocat va fi comunicata deindata Baroului din care face parte, impreuna cu un exemplar al ordonantei procurorului sau Incheierii instantei privind masurile preventive, atunci cand acuzatiile impotriva avocatului au legatura cu exercitarea profesiei sale. In acest din urma caz, daca masura preventiva este privativa de libertate, un membru al Consiliului Baroului, desemnat de catre Barou, va putea lua legatura deindata, cu asigurarea confidentialitatii, cu avocatul vizat si va putea consulta dosarul cauzei, cu privire la probele care justifica luarea masurii preventive. Punerea in miscare a actiunii penale sau trimiterea in judecata a avocatului, pentru infractiuni care au legatura cu exercitarea profesiei sale, vor fi deasemenea notificate Baroului, impreuna cu o copie a actelor de dispozitie corespunzatoare ale organelor judiciare. Organele profesiei de avocat au obligatia de a pastra confidentialitatea privind aspectele de care iau cunostinta in conditiile de mai sus.
- nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului, ale colaboratorilor si angajatilor formei de exercitare a profesiei, ale membrilor organelor de conducere ale profesiei de avocat şi nici nu va putea fi interceptate şi înregistrate corespondenţa si comunicarile acestora cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege
- lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii, sau refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 5000 lei
- in prezent, avocatii sunt supusi obligatiei de a se asigura de malpraxis numai ca sa faca niste asiguratori bogati mai bogati. “Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.”. In consecinta, propunem modificarea textului art.41 dupa cum urmeaza: “Avocatul este obligat poate să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei. Cheltuielile cu asigurarea facultativa de raspundere profesionala sunt deductibile in conditiile legii.
- In esenta, propun modificarea dispozitiei procesuale prin inlocuirea verbului “a asista” (care comporta atat intelesul comun de a contempla cat si intelesul din vocabularul specializat de a asigura apararea unei parti prezente) cu verbul “a participa”. Mai mult, propun completarea dispozitiei cu o referire expresa la continutul participarii, care sa nu mai permita abuzul organelor de urmarire penala care, in mod nepermis dar frecvent, restrang nejustificat participarea avocatului. Din aceasta perspectiva, lipsa dreptului corespunzator (de a participa la efectuarea actelor) al partii sau al subiectului procesual caruia avocatul ii asigura apararea impune interpretarea in sensul ca, participand la efectuarea actelor, avocatul reprezinta partea sau subiectul procesual, conducand la interpretarea ca verbul “a asista” este folosit in acceptiunea sa naiva si comuna – acea de a contempla, permitand abuzul organelor judiciare.
- Deși la Comisia de Abuzuri și Petiții din Senat, în luna decembrie 2018 s-a stabilit ca telefoanele avocaților să nu mai fie reținute la intrarea in incinta organelor de cercetare penală, poliție, parchete, DNA, DIICOT, această decizie se aplică aleatoriu , in funcție de starea de spirit a procurorului de caz.
- Se critică inexistența unei sancțiuni care să se aplice judecatorului care nu redactează hotarârile judecătorești in termenul prevăzut de lege. 80% din hotarârile judecătorești la acest moment nu sunt redactate in termenul prevăzut de lege, nici măcar intr-un termen rezonabil. Iar a formula o plângere disciplinară unui magistrat la CSM secția IJ rămâne în cele mai multe situații fără nicio urmare. Sunt situații în care redactarea unei hotărâri judecătorești durează intre 6 luni și un an.
Probleme ridicate de barouri:
- Elaborarea unei norme legale moderne, sens in care trebuie satisfacuta atat nevoia de igienizare a profesiei, de aparare a imaginii ei prin excluderea din radndul avocalilor a celor care sunt condamnati pentru fapte de natura penala incompatibile cu statutul acestei profesii, insa, in egald masura trebuie.reformata intreaga filosofie legislativa legate de nedemnitate si sanctiunile disciplinare (...) In acest context, din analiza legislatiiior din alte state europene, cum ar fi Germania, se observa ca analiza efectelor condamnarii penale se face gradual, in sistemul sanctiunilor atrase de abaterile disciplinare
- Propuneri de lege ferenda cu privire la crearea unor mecanisme de protecție a avocatului împotriva oricărei forme de ingerințe și de presiune a organelor judiciare în execitarea profesiei de avocat
-Identificarea acelor infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat, astfel încât să fie stabilită concordanța între art. 14 lit. a din Legea 51/1995 și Decizia nr. 225 din pronunțată de Curtea Constituțională a României data de 4 aprilie 2017 prin care Curtea a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat. Curtea a considerat că necircumstanțierea expresă a acelor infracțiuni care sunt de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrariului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a organelor competente.
- Introducerea avocatului printre persoanele care beneficiază de cauza de nepedepsire prevăzută de art. 269 alin. (3) C. pen. Art. 269 C. pen. ce reglementează infracțiunea de favorizarea făptuitorului prevede la alin. (3) o cauză de nepedepsire ce îi vizează exclusiv pe membrii de familie, astfel cum sunt ei definiți de art. 177 C. pen. Or, apreciem că printre persoanele ce pot beneficia de această cauză ar trebui să se afle și avocatul, câtă vreme acțiunile pe care le întreprinde acesta în exercitarea profesiei și a mandatului dat de client (făptuitor) ar putea fi interpretate în mod simplist că ar constitui elementul material al laturii obiective a infracțiunii de favorizare. Cât timp legiuitorul a înțeles să reglementeze în mod distinct situația membrilor de familie, cu atât mai mult apreciem că ar trebui să prevadă printre aceste persoane și pe cea a avocatului, având în vedere activitățile pe care acesta le desfășoară.
- Introducerea unei cauze de nepedepsire de care să beneficieze avocatul în cazul infracțiunii de sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri prevăzută de art. 275 C. pen. Întrucât în exercitarea mandatului avocatului i se înmânează o serie de înscrisuri ce pot constitui mijloace de probă, apreciem că avocatul la acest moment ar putea fi subiect activ al acestei infracțiuni. Or, trebuie avut în vedere faptul că avocatul are obligația de a păstra secretul profesional. Astfel, pe de o parte, dacă avocatul nu divulgă informațiile pe care le cunoaște și reține la sediul său profesional înscrisurile predate de către client, săvârșește infracțiunea prevăzută de art. 275 C. pen., iar pe de altă parte, dacă le predă organelor judiciare săvârșește infracțiunea de divulgarea secretului profesional
- Introducerea avocatului printre persoanele prevăzute de art. 266 alin. (2) C. pen. ce beneficiază de cauza de nepedepsire în cazul infracțiunii de nedenunțare. Și în cazul infracțiunii de nedenunțare membrii de familie nu se pedepsesc. Or, în exercitarea mandatului dat de client avocatul poate lua cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală contra vieții sau care a avut ca urmare moartea unei persoane. Instituind și în sarcina avocatului obligația de a denunța de îndată autoritățile se lipsește de conținut asistența juridică de care ar putea beneficia o persoană care a săvârșit o astfel de faptă. Constituie din punctul nostru de vedere o negare a dreptului la apărare a unei astfel de persoane, câtă vreme aceasta consultându-se cu un avocat are reprezentarea că avocatul are obligația legală de încunoștința autoritățile, putând fi pedepsit în ipoteza în care nu o face. Încrederea și suportul moral pe care și le acordă membrii de familie l-au determinat pe legiuitor să nu sancționeze aceste persoane. Or, cu atât mai mult ar trebui ca avocatul să nu fie pedepsit, având în vedere că tot legiutorul a instituit în sarcina avocatului și obligația de a păstra secretul profesional. Or, această obligație constituie pentru client o garanție că informațiile pe care le oferă avocatului nu vor fi făcute cunoscute, în principal, organelor judiciare și doar în plan secund oricărei alte persoane
