Premium
Odată ce o persoană a renunţat la fumat, ea trebuie să aştepte zece ani pentru a avea din nou o speranţă de viaţă comparabilă cu cea a unei persoane care nu a fumat niciodată, sugerează rezultatele unuia dintre studii. La fel ca şi alţi factori, cum ar fi vârsta, sexul şi genetica, fumatul are un impact major asupra răspunsurilor imunitare, conform News.ro.
Aceasta este constatarea făcută recent de o echipă de oameni de ştiinţă de la Institutul Pasteur, folosind un eşantion de 1.000 de voluntari sănătoşi,pentru a înţelege variabilitatea răspunsurilor imunitare.
Pe lângă impactul său pe termen scurt asupra imunităţii, fumatul are şi consecinţe pe termen lung. Timp de mulţi ani după ce au renunţat la acest obicei, fumătorii rămân cu efecte asupra unor mecanisme de apărare ale organismului lor dobândite în timpul fumatului.
Aceste descoperiri, care dezvăluie pentru prima dată o memorie pe termen lung a efectelor fumatului asupra imunităţii, au fost publicate în revista Nature. „Fumatul modifică imunitatea adaptivă într-un mod persistent”, au concluzionat autorii studiului.
Noul studiu marchează un progres important în înţelegerea efectelor nocive ale fumatului asupra sănătăţii. Acesta pune în evidenţă un element până acum ignorat: imunitatea adaptivă, care se construieşte pe măsură ce apar infecţiile, rămâne deteriorată timp de mulţi ani după ce oamenii se lasă de fumat.
Efecte care dispar
Cercetătorii au mers şi mai departe de atât, arătând că aceste perturbări sunt asociate cu un efect „epigenetic”: ADN-ul oamenilor rămâne acelaşi, însă expunerea la fumat afectează modul în care anumite gene se exprimă în codificarea proteinelor.
Nu trebuie în niciun caz să se tragă concluzia că renunţarea la fumat nu serveşte la nimic. Efectele negative sfârşesc totuşi prin a dispărea în cele din urmă.
Dar „pentru a vă păstra imunitatea pe termen lung, este mai bine să nu vă apucaţi niciodată de fumat”, a subliniat Violaine Saint-André, într-un comunicat de presă al Institutului.
Studiul, care se bazează pe analize biologice, nu a identificat însă care sunt consecinţele acestor variaţii imunitare asupra sănătăţii. Potrivit autorilor săi, ar putea exista efecte asupra riscului de infecţii, cancere sau boli autoimune, dar ele reprezintă, în acest stadiu, doar o ipoteză.
Fumatul ucide anual mai mult de 8 milioane de persoane în întreaga lume, conform Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Încă un studiu
Un alt studiu, publicat săptămâna trecută, a încercat să determine în ce măsură riscurile pentru sănătate persistă cu adevărat la o persoană după ce aceasta se lasă de fumat.
Publicat în jurnalul online NEJM Evidence, studiul s-a bazat pe date medicale obţinute de la aproximativ 1,5 milioane de persoane din Canada, Statele Unite, Norvegia şi Regatul Unit. Autorii acestui de-al doilea studiu au comparat mortalitatea între mai multe grupuri: fumători activi, persoane care nu au fumat niciodată şi foşti fumători. Pentru cei din urmă, riscurile medicale au nevoie de timp înainte să dispară complet.
Odată ce o persoană a renunţat la fumat, ea trebuie să aştepte zece ani pentru a avea din nou o speranţă de viaţă comparabilă cu cea a unei persoane care nu a fumat niciodată, sugerează rezultatele acestui studiu.
Dar, chiar şi în acest caz, nu trebuie să se tragă concluzia că renunţarea la fumat nu merită toate eforturile: „beneficiile apar deja după trei ani”, au constatat autorii studiului, cu o medie de cinci ani de supravieţuire recâştigată în acest grup, adică jumătate din drumul spre o speranţă de viaţă normală.
Iar efectul benefic este vizibil indiferent de vârsta la care se renunţă la fumat, deşi este mai accentuat la persoanele sub 40 de ani, spun specialiştii.
