După lungi peripeții, crize guvernamentale repetate, anularea și repetarea alegerilor prezidențiale, România a reușit să obțină un Președinte al Republicii și un guvern de coaliție din patru partide, cu o orientare pro-europeană. Brusc, țara se află din nou în fața unor proteste marcate de incidente. În vizor, pentru prima dată după mulți ani, se află înfăptuirea Justiției, pe care mulți o asociază cu întoarcerea Laurei Codruța Kovesi în România.
După cum se știe, mandatul de șapte ani al doamnei Kovesi se încheie în 2026, iar succesorul ei a fost deja ales. A fost ales germanul Andrés Ritter, în prezent procuror adjunct – o alegere care nu este menționată pe site-ul Parchetului European (EPPO).
Însă în acest moment, din punct de vedere instituțional Laura Kovesi este procurorul european în exercițiu și face senzație faptul că numele ei se află în fruntea listei procurorilor români care denunță modul în care funcționează sistemul judiciar din România. Cu atât mai mult cu cât mulți își retrag acum numele de pe listă, deoarece au constatat că textul a fost modificat față de cel original pentru care își dăduseră consimțământul.
Cu toate acestea, scrisoarea deschisă (modificată) a provocat o agitație uriașă, demonstrații zilnice, ciocniri cu poliția și o consolidare a sentimentului de contestare a Justiției.
Contestarea Justiției este marea armă împotriva Democrației, primul pas către dizolvarea acesteia, baza pentru ohlocrație (puterea gloatelor) și tribunalele populare.
Lovitura de grație pentru justiția greacă
În Grecia, de exemplu, în ultimele zile au fost emise comunicate atât din partea Asociației Judecătorilor și Procurorilor, cât și din partea Asociației Procurorilor și a Asociației Judecătorilor de Contencios Administrativ din cadrul Consiliului de Stat – aceasta din urmă cu ocazia implicării reprobabile a numelui soției - judecător - a lui Skertsos de către Konstantopoulou (Akis Skertsos este ministru de stat, iar soția acestuia, judecător la Tribunalul de Contencios Administrativ de primă instanță, a fost acuzată de politicianul de stânga Zoi Konstantopoulou că beneficiază de tratament preferențial în activitatea sa n.trad.).
Magistrații cer statului grec „să ia toate măsurile necesare la nivel constituțional și legislativ pentru a recâștiga încrederea societății în justiție”. Totodată cer „partidelor politice să se abțină de la incitări și intervenții în procesele deschise, consolidând astfel contestarea și neîncrederea față de instituție”.
Au existat întotdeauna probleme, dar lovitura de grație a fost dată atunci când – din motive de oportunism de partid și de a face opoziție – în Grecia s-a impus opinia că, dacă Parchetul European nu ar exista, nu s-ar dezvălui nimic în Grecia, deoarece „sistemul judiciar grec fie doarme, fie este manipulat”.
Adică nu a existat justiție în Grecia până la implicarea Parchetului European! Și nu se înfăptuiește justiția dacă nu trage sforile Parchetul European! Acest lucru este auzit constant în dezbaterea publică de la politicieni și cetățeni, prezentând sistemul judiciar independent ca fiind manipulat de guvern.
Pentru a aborda problema, ar fi foarte util dacă Asociațiile Judecătorilor ar face publice datele privind cazurile pe care sistemul judiciar grec le-a soluționat fără ajutor extern – deși procurorii Parchetului European sunt, de asemenea, greci și au fost numiți de Consiliul Judiciar (grec).
De la „slavă Domnului” la „ajută-ne, Măicuța Domnului”!
Mă întorc la problema României.
Acolo, nu este considerat o coincidență faptul că, brusc, platforma de informații Recorder a difuzat un documentar, cu mărturiile a doi judecători, care denunță imixtiunile în activitatea lor – lucru pe care nu îl făcuseră anterior. Acuzațiile au provocat demonstrații zilnice, 813 (din 7.000) de judecători au semnat o scrisoare de susținere pentru colegii lor care au acceptat să vorbească în documentar, iar Curtea de Apel București a vorbit despre „incitare publică la atitudine împotriva ordinii constituționale”.
Președintele Nicușor Dan a recunoscut că există probleme din cauza puterilor excesive ale judecătorilor, pe ai căror reprezentanți i-a chemat la o întâlnire pe 22 decembrie, pentru a identifica aceste probleme și a oferi soluții, inclusiv legislative. El a adăugat că „trebuie să separăm opiniile de fapte” - și, prin urmare, este nevoie de dovezi pentru fiecare acuzație. Declarații similare au fost făcute și de premierul Ilie Bolojan.
Dan, în prezent independent, fost primar al Bucureștiului, fost lider al partidului politic „Uniunea Salvați România” (USR), care face parte din coaliția guvernamentală, este politicianul care a fost susținut de toate partidele pro-europene pentru a ridica o stavilă în calea extremei drepte către președinție.
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională, deoarece s-a considerat că a existat o interferență rusă. La acea vreme, candidatul pro-rus aproape necunoscut al extremei drepte, Călin Georgescu, se impusese în primul tur.
Atunci toată lumea a căzut de acord asupra candidatului comun Nicușor Dan, care a fost ales la alegerile din mai 2025 - după trei runde de alegeri prezidențiale consecutive care s-au soldat cu un haos absolut.
La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, trei partide ultranaționaliste, pro-ruse, de extremă dreapta au obținut aproape 35% din locuri. Acesta a fost motivul pentru care patru partide (primul la numărul de voturi, Partidul Social Democrat (PSD), Liberalii din Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Alianța Democrată a Maghiarilor (UDMR), reprezentând minoritatea maghiară) au convenit să formeze un guvern de coaliție.
Este demn de menționat că aceleași partide formaseră un guvern și în 2021, care a căzut în 2023 din cauza unor dezacorduri care au dus la scoaterea partidului maghiar de la guvernare.
La data de 15 decembrie, coaliția de guvernare a supraviețuit celei de-a șasea moțiuni de cenzură în șase luni – de când guvernul de coaliție a primit un vot de încredere pe 23 iunie 2025 – în timp ce cele patru partide nu pot ajunge la un acord asupra bugetului, a cărui dezbatere a fost amânată pentru ianuarie 2026.
Social-democrații, cel mai mare partid, un partid cheie pentru menținerea coaliției, amenință cu retragerea dacă premierul Bolojan nu va fi de acord cu o creștere a salariului minim anul viitor. Problema este că, deși au votat împotriva moțiunii de cenzură, ei au votat alături de opoziție pentru moțiunea de neîncredere împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, din partidul de centru-dreapta al președintelui Dan – fapt care a provocat reacția președintelui (liberal) al Republicii Bolojan (sic! n.trad.), care a spus că nu așa funcționează coalițiile. „Este dificil să construiești o echipă când oamenii se luptă între ei”, a spus Bolojan.
Conform acordului, va exista o rotație în funcția de prim-ministru, care în 2027 va fi ocupată de un social-democrat. De asemenea, a fost decisă o rotație pentru funcțiile de președinte al Parlamentului și al Senatului.
Prin urmare, România nu a avut timp să-și tragă sufletul și a trecut de la „slavă Domnului” la „ajută-ne, Măicuța Domnului”!
Haosul revine prin intermediul unui… documentar!
În documentar au fost prezentați judecători care, potrivit presei românești, au decis să denunțe ceea ce nu denunțaseră niciodată, deși ar fi trebuit. Printre aceștia s-au numărat 97 de pensionari „cu scop special” (sic! n.trad.), care s-au pensionat chiar înainte de a împlini 50 de ani și și-au primit pensiile (grase), fără să scoată un cuvânt. Și vorbim despre denunțuri grave, precum dispoziții de „îngropare” a dosarelor până la prescripție, schimbări bruște și repetate în componența completului de judecători, promovări ilegale și detașări suspecte ale judecătorilor. Dar și plângeri privind colaborarea unor judecători cu mari avocați corupți și „luarea în stăpânire” a Justiției de către un grup de judecători. Cu multe săgeți la adresa președintei Curții Supreme, Lia Savonea.
În documentarul este descrisă o posibilă înțelegere între puterea politică și reprezentanții de la vârful sistemului judiciar. Primii ar asigura avantaje legislative, inclusiv pensii speciale, iar judecătorii ar oferi protecție prin diverse soluții legale. Sunt prezentate chiar și statistici care arată o creștere a numărului de achitări și de răsturnări ale unor sentințe definitive.
Relatări de presă arată însă că judecătorii pensionari care au primit aceste pensii speciale denunță acum prevederile Legii Bolojan de pe urma căreia au avut de beneficiat. Printre aceștia se numără așa-numitul „judecător al suitei negre”, care s-a pensionat la 49 de ani cu o pensie de 5.400 de euro – unele „pensii speciale” ajung chiar și la 7.500 de euro, conform unei anchete jurnalistice – un altul care fusese exclus din sistemul judiciar de nenumărate ori și s-a pensionat în final la 48 de ani, foști apropiați ai doamnei Kovesi la Direcția Națională Anticorupție (DNA), în perioada 2013 – 2018. Printre aceștia, potrivit presei românești, se numără un fost procuror general care, sub Ceaușescu, lucrase la penitenciarul Aiud, unde a fost torturat deținutul politic disident Iulius Filip.
Între timp, când a fost dezvăluită modificarea textului original, procurorii DNA au anunțat că își retrag semnăturile. După cum au spus, ei au susținut solidaritatea și dreptul celor doi judecători care au participat la documentar de a-și exprima liber opinia, dar, așa cum a afirmat unul dintre ei, „protestele și revendicările sunt inițiative ale unui partid politic. Aș dori să revenim la textul original”.
Trebuie remarcat că mulți judecători, adresându-se liderului mișcării, judecătoarea Sorina Marinaș, considerată responsabilă pentru modificarea ulterioară a textului, i-au spus: „Sperăm să nu faceți același lucru cu declarațiile martorilor din dosarele penale”!
Între timp, însă, mișcarea Corupția Ucide, care organizează „protestele spontane”, și-a făcut treaba și deja vehiculează faptul că mobilizează oameni prin intermediul rețelelor de socializare pentru o „echipă operativă puternică”.
Pregătiri pentru întoarcere?
La rândul său, dna Kovesi, fostă șefă a DNA, a făcut o declarație, în care, printre altele, afirmă: „Ceea ce mă îngrijorează și mai mult, întrucât provin din România și am experiență personală într-o situație similară de acum câțiva ani, este reacția autorităților competente față de aceste dezvăluiri. Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau atitudine împotriva abuzurilor din propriul corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii, care are ca scop reducerea la tăcere a criticilor legitime și profund necesare.”
Implicarea sa în acest caz a stârnit, de asemenea, o serie de comentarii despre pregătirea întoarcerii sale în România și despre numirea ei în cea mai înaltă funcție din sistemul judiciar românesc sau în funcția de șef al serviciilor de informații.
În legătură cu acest subiect, președintele Nicușor Dan, întrebat în acest sens, a izbucnit în râs și a răspuns: „În niciun caz. Șef al acestor servicii va fi un om politic.”
Într-o nouă intervenție, din 17 decembrie, dna Kovesi a avertizat că România riscă să devină un paradis pentru evazioniști, deoarece cazurile de fraudă cu TVA nu se soldează cu urmăriri penale. Ea a adăugat că Parchetul European a primit o singură plângere din partea României pe această temă în ultimii patru ani. „În ultimii trei ani, cred că m-ați auzit spunând acest lucru de multe ori și nimeni nu a făcut nimic”, a spus ea. Și a continuat: „Nu mă veți auzi niciodată criticând DNA. Așa cum nu am criticat niciodată Parchetul General. Este o chestiune de demnitate. (...) Îmi este foarte greu să evaluez dacă DNA a fost eficient sau nu. Nu vreau să-mi judec foștii colegi. Am un mare respect pentru unii dintre ei. Dar să vedem ce s-a întâmplat între timp, nu vreau să-i justific.” Pentru că, „să ne uităm la statisticile procurorilor și judecătorilor care au fost trimiși în judecată pentru diverse infracțiuni în ultimii ani! Zero! (...) Nu există așa ceva, pentru că așa ceva nu s-a întâmplat niciodată! (...) Brusc este zero, este liniște.”
În 2024 erau de top!
Merită să reamintim, însă, că pe 4 aprilie 2024, vorbind în fața studenților din Timișoara, ea spusese că „sistemul judiciar românesc se numără printre primele trei din Europa. Sunt singura care este în prezent în măsură să facă comparații.”
În special, în ceea ce privește problema TVA-ului, ea a spus că „România nu este mai coruptă decât alte state membre ale UE” și că „este greu de înțeles” cum o țară precum Olanda, care are cel mai mare port din Europa, nu a raportat niciun caz de fraudă cu TVA într-un an.
(Dar nu am văzut nicio conferință de presă a Procurorului European în Olanda...)
Dna Kovesi a mai spus la Timișoara: „Și dumneavoastră și eu suntem, cel mai probabil, obișnuiți să auzim de multe ori că țările est-europene sunt mai corupte decât altele. «Uitați-vă câte dosare are DNA, câți condamnați, este multă corupție în România». Dar dacă nimeni nu a investigat infracțiuni de corupție în celelalte state membre, înseamnă că sunt curate? Dacă nimeni nu detectează aceste infracțiuni, dacă nimeni nu investighează, înseamnă că sunt curate? V-aș ruga să nu vă mirați prea tare, pentru că eu nu fac distincție între nuanțele de gri. Pentru mine, lumea este alb-negru. Dacă nu ați detectat nicio infracțiune de corupție și nu ați investigat nimic, pentru mine nu înseamnă că sunteți curat și nici nu înseamnă că, dacă ați investigat multe infracțiuni de corupție sau fraude financiare, sunteți foarte corupt. Vă puteți juca cu datele statistice”!
Beneficii pentru extrema dreaptă
De acest climat creat în România încearcă să profite AUR, partidul populist de extremă dreaptă „Alianța pentru Unirea Românilor”, al cărui lider, George Simion, a declarat pe 12 decembrie că „documentarele nu rezolvă problema, și nici întoarcerea lui Kovesi. Doar căderea guvernului o va rezolva”!
De asemenea, el a declarat: „Cei care au ordonat anularea alegerilor din România, folosind sistemul judiciar corupt, pretind acum că sunt virgini și nu recunosc că vor să numească următorii șefi ai procurorilor și să controleze următoarele arestări. Dacă nu mă credeți, să știți că AUR, împreună cu parlamentarii susținători ai suveranității, au fost singurii care s-au opus modificării legilor Justiției în 2022.”
Și vorbim despre un partid înființat în 2019, care la alegerile din 2024 a primit 18% din voturi și a devenit al doilea ca mărime.
Datele care îi zdrobesc pe politicienii denigratori
În mijlocul confuziei generale, pe 15 decembrie a fost publicat raportul Curții de Conturi Europene, conform căruia OLAF, Parchetul European (EPPO), Eurojust și Europol au responsabilități clar definite și, deși cooperează, numărul cazurilor în care s-au sprijinit reciproc în ultimii ani rămâne relativ mic.
Trebuie menționat aici că plângerile sunt investigate de Parchetul European, în timp ce Oficiul European de Luptă Antifraudă este responsabil pentru efectuarea anchetelor administrative. OLAF și EPPO sunt sprijinite de Agenția UE pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de Agenția UE pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), precum și de autoritățile naționale. Însă modul în care schimbă informații între ele nu este eficient și acest lucru creează probleme serioase în lupta împotriva fraudei în UE.
Datele oficiale sunt cel mai credibil răspuns la denigratorii sistematici din Grecia, care susțin că țara noastră se află pe primul loc în ceea ce privește investigațiile. Cu toate acestea, doar în Grecia s-a produs o astfel de agitație.
Sursa: Liberal.gr, în traducerea Rador Radio România
Comentează