În România se pierd anual 2,2 milioane tone alimente - semnal de alarmă tras de șeful Lidl

Problema risipei alimentare poate fi diminuată, consideră Frank Wagner, CEO Lidl România, care vorbeşte de nevoia de iniţiative precum reţeaua de bănci pentru alimente, problema fiind cu atât mai importantă cu cât România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare ţări din Europa, cu 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, potrivit news.ro

Problema risipei alimentare atrage atenţia marilor jucători din retail, dar şi a autorităţilor şi a specialiştilor care pot contribui la combaterea acesteia. Frank Wagner, CEO Lidl România, Roland Ruffing, CEO METRO România, László Borbély,  coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă de pe lângă Guvernul României, s-au întâlnit joi, în cadrul conferinţei Risipa alimentară în România şi rolul Băncilor pentru alimente, organizată de Asociaţia Banca pentru Colectarea şi Distribuţia Alimentelor.

În cadrul evenimentului s-au discutat subiecte precum soluţiile şi măsurile care pot crea un sistem eficient de colectare şi distribuire a hranei, care să fie implementat la nivel naţional, dar şi cel mai potrivit cadru legal pentru lupta cu risipa alimentară.

”Risipa alimentară este o sursă de poluare constantă, cu efecte globale, dar care se resimt puternic şi în România. Contextul local este din ce în ce mai îngrijorător: statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare ţări din Europa, cu un procentaj de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, însumând peste 6000 de tone pe zi, conform Ministerului Agriculturii”, se arată într-un comunicat.

Frank Wagner, prezent la conferinţă, a declarat că problema risipei alimentare poate fi diminuată doar dacă jucătorii vor contribui cu toţii în acest scop, fiind nevoie de iniţiative precum reţeaua de bănci pentru alimente.

Banca pentru Alimente Bucureşti se ocupă încă din 2016 de colectarea de la producători şi companii private, inclusiv de la membrul fondator Lidl, de alimente, dar de şi produse igienico-sanitare şi de uz casnic şi personal de strictă necesitate, care nu au ieşit din termenul de expirare. Pe acestea, banca le distribuie gratuit, prin intermediul unor ONG-uri partenere, către persoane aflate în dificultate.

În cadrul evenimentului au fost dezbătute soluţii pentru facilitarea donării eficiente de alimente, pentru crearea unui cadru care să ofere beneficii fiscale companiilor care se implică în acest demers şi pentru dezvoltarea infrastructurii Băncii de Alimente astfel încât aceasta să preia cât mai multe produse. De asemenea, printre temele de discuţie s-au numărat şi exemple de bune practici de la nivelul Uniunii Europene şi aplicabilitatea acestora în contextul local.