Un document judiciar obținut de POLITICO arată că Pfizer, împreună cu partenerul său BioNTech, au demarat proceduri judiciare împotriva guvernului ungar în luna ianuarie a acestui an pentru livrările de vaccin COVID-19. Un purtător de cuvânt al Pfizer a confirmat acțiunea, care este intentată la o instanță belgiană. „Discuțiile cu guvernul de la Budapesta continuă”, a adăugat el.
Documentul arată că procesul vizează plata a 3 milioane de doze de vaccin BioNTech/Pfizer, în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro. Litigiul a început când Ungaria a notificat Pfizer în noiembrie 2022 că nu intenționează să efectueze plățile către compania farmaceutică, invocând conflictul din Ucraina. Un judecător a desfășurat o primă audiere în acest caz în luna martie și a respins cererea Pfizer de desfășurare a procesului printr-o procedură rapidă. De atunci, cazul nu a mai avansat.
Procesul Pfizer împotriva Ungariei este similar cu cel deschis de aceeași companie farmaceutică împotriva Poloniei. În ambele cazuri, țările sunt trimise în judecată la o instanță civilă pentru refuzul lor de a primi și de a plăti livrările de vaccinuri COVID-19 pentru care s-au angajat.
Marți, Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a desfășurat o scurtă primă audiere în cazul Pfizer împotriva Poloniei. Ambele părți au convenit să amâne audierea până pe 30 ianuarie.
Litigiul cu Polonia se referă la livrarea a 60 de milioane de doze pe care țara a refuzat să le accepte în aprilie 2022. La acea vreme, Varșovia a invocat forța majoră – invocând presiunea exercitată asupra finanțelor sale de fluxul mare de refugiați ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.
Luna trecută, la scurt timp după alegerile din Polonia, Pfizer a declarat că va da Varșovia în judecată pentru plata neefectuată, pe care POLITICO a estimat-o la aproximativ 1,2 miliarde de euro pe baza prețului vaccinurilor. Co-dezvoltatorul vaccinului, BioNTech din Germania, s-a alăturat și el acestor acțiuni.
Acțiunile judiciare se înmulțesc
Cele două procese se adaugă unui număr tot mai mare de acțiuni judiciare legate de eforturile UE de a achiziționa vaccinuri în perioada pandemiei.
În România, procurorii doresc ridicarea imunității fostului premier Florin Cîțu și a doi foști miniștri ai sănătății, susținând că au achiziționat prea multe vaccinuri COVID-19 și, prin urmare, au produs statului prejudicii de peste 1 miliard de euro.
Lobbystul belgian Frédéric Baldan a intentat o acțiune penală împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru presupusul rol pe care l-a avut în a ajuta la intermedierea celui mai mare contract de achiziție de vaccinuri de către UE, pentru 1,1 miliarde de doze. Micul partid politic belgian Vivant și trei dintre parlamentarii săi locali s-au alăturat acestor acțiuni, a declarat unul dintre parlamentari, Alain Mertes, pentru POLITICO.
Între timp, New York Times dă în judecată Comisia Europeană pentru că a refuzat să dezvăluie mesajele text menționate într-un interviu din aprilie 2021 cu Ursula von der Leyen. În articol, președinta Comisiei a vorbit despre eforturile sale de achiziție a vaccinurilor și despre schimbul de mesaje cu directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla.
În sfârșit, organul de supraveghere a criminalității financiare din UE, Parchetul European, a anunțat într-un scurt comunicat de presă în octombrie anul trecut că a deschis o investigație cu privire la achiziționarea de vaccinuri. Nu a precizat pe cine investighează.
La București anchetă și acuzații
Procurorii DNA au decis să-l pună oficial sub urmărire penală pe fostul premier al României, Florin Cîțu, în ”Dosarul Vaccinurilor”. Procurorii arată faptul că Florin Cîțu, în lipsa unor documente și fără date științifice, a semnat două memorandumuri prin care Guvernul a achiziționat mult mai multe doze de vaccin decât ar fi avut nevoie România, raportându-ne la populație.
Comentează