UPDATE 28 octombrie, ora 23.00: Nicolae Ciucă nu a fost în stradă la Revoluție: Mi-am cerut scuze pentru tot ce s-a greșit
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Românii au dreptul să știe dacă cel care îi cheamă acum la vot să-l aleagă președinte – în speță Nicolae Ciucă – a fost de partea bună a istoriei, transmite parlamentarul PSD, Radu Cristescu. Social-democratul susține că va solicita în Comisia de Apărare a Camerei Deputaților o cerere către MApN pentru „declasificarea registrului cu ordinele de zi pe unitate, începând cu 16 decembrie, și a jurnalului acțiunilor de luptă de la unitatea în care a activat Nicolae Ciucă în decembrie 1989.”
„Pentru că peste câteva săptămâni se împlinesc 35 de ani de la Revoluția anti-comunistă și anti-ceaușistă din decembrie 1989, cred că e momentul să mai facem un pas spre adevărul din spatele acelor zile. Și cred că ar fi benefică o clarificare a rolului jucat în revoluție de șeful militar Nicolae Ciucă, aflat la comanda unei trupe din orașul Craiova, unde militarii au tras din greu cu armele din dotare, de multe ori orbește, conform nenumăratelor mărturii ale locuitorilor municipiului, ca și conform rechizitoriului procurorilor din dosarul Revoluției. Craiova a plătit atunci tribut de vieți nevinovate de civili, tribut de sânge. (...)
Am aflat – târziu - despre un președinte de țară că fost un slujitor odios al regimului comunist, nu aș vrea să aflăm, eventual, despre un altul că a tras în popor. În consecință, am decis ca în următoarea ședință a Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților, al cărei vicepreședinte sunt, să solicit colegilor elaborarea unei solicitări oficiale către MApN pentru declasificarea registrului cu ordinele de zi pe unitate, începând cu 16 decembrie, și a jurnalului acțiunilor de luptă de la unitatea în care a activat Nicolae Ciucă în decembrie 1989”, a spus Cristescu, pe pagina sa de Facebook.
„În acest mod, vom afla exact ce activitate a avut în zilele revoluției comandantul militar Ciucă, șef al unui pluton cu atribuții asimilate trupelor de comando, adică de culegere de informații din teritoriul inamic și crearea de diversiuni. Având în vedere că respectivele documente trebuie să fi fost clasificate drept ”secrete”, iar timpul scurs de la acel moment depășește 30 de ani, termen prevăzut de art.12 din Hotărârea de Guvern nr.585/2002 pentru menținerea statului de secret pentru asemenea documente, consider că nu poate fi o problemă declasificarea lor, în numele adevărului de interes major pentru toți cetățenii români”, a concluzionat Cristescu.
Comentează