Premium
Ancheta asupra atentatelor jihadiste din Catalonia a fost rapidă, dar afectată de o polemică, poliţia catalană fiind acuzată că a exclus cooperarea cu celelalte servicii ale poliţiei spaniole din motive politice şi că ar fi neglijat astfel indicii importante, relatează AFP, citează agerpres.ro.
Joaquim Forn riposta astfel acuzaţiilor potrivit cărora poliţia catalană nu a consultat Madridul cu privire a antecedentele judiciare ale presupusului creier al atentatelor, un imam marocan, şi a declinat ideea propusă în anchetă referitoare la explozia de la casa din Alcanar. Imobilul s-a dovedit a fi ascunzătoarea jihadiştilor tixită de explozibili, unde doi dintre ei au fost ucişi, iar un al treilea - rănit.
Această polemică intervine pe fondul tensiunilor între guvernul spaniol condus de Mariano Rajoy şi naţionalişti, decişi să organizeze un referendum asupra autodeterminării, în pofida interdicţiei Madridului.
Cele două tabere s-au străduit totuşi să prezinte o imagine a unităţii după şocul provocat de atacuri, afişându-şi voinţa de a face ancheta să progreseze.
Chiar în ziua atentatelor revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic, care au făcut 15 morţi şi peste 120 de răniţi la Barcelona şi Cambrils, poliţia catalană a ucis cinci dintre cei 12 presupuşi membri ai celulei jihadiste.
După patru zile, ea îl localiza şi îl ucidea pe fugarul Younes Abouyaaqoub, şoferul camionetei care a lovit trecători pe bulevardul Las Ramblas.
Poliţia i-a arestat rapid, de asemenea, pe cei patru presupuşi membri ai celulei care rămăseseră în viaţă.
Declaraţiile lor au permis desemnarea imamului marocan Abdelbaki Es Satty drept creier al atentatelor şi descoperirea că acesta murise în explozia accidentală din ascunzătoarea din Alcanar, unde jihadiştii pregăteau atentate de amploare mai mare împotriva unor "monumente".
În mai puţin de o săptămână, celula a fost astfel "anihilată" şi poliţiştii catalani au fost elogiaţi până când două sindicate care reprezintă Garda civilă şi Poliţia naţională au lansat marţi acuzaţii virulente.
Într-un comunicat comun, Asociaţia unificată a Gărzii civile (AUGC) şi Sindicatul unificat al Poliţiei (SUP) afirmă că guvernul catalan le-ar fi exclus din anchetă pentru "a da o imagine în afara frontierelor noastre a unui stat catalan autosuficient".
Principalele reproşuri sunt: experţii spanioli nu ar fi avut acces la casa din Alcanar, localitate situată la 200 km sud de Barcelona, iar poliţiştii catalani nu ar fi ţinut cont de informaţiile lor privind legătura dintre imam şi o persoană arestată în 2007, în cursul unei operaţiuni poliţieneşti antiteroriste.
"A fost o colaborare permanentă, constantă şi fluidă între diferitele instituţii, atât la nivel politic, cât şi la nivel tehnic între diferite servicii ale poliţiei şi ale forţelor de ordine", a asigurat miercuri Enric Millo, prefect al Cataloniei şi - în această calitate - reprezentant al puterii centrale.
Martorul protejat din dosarul Rovinari-Turceni, mesaj pentru Dan Șova: 'Vă dau un sfat'
Dar polemica a fost reluată joi cu dezvăluiri în presă.
Unele cotidiene au afirmat astfel că judecătorul desemnat în ajunul atacurilor, după explozia de la Alcanar, indicase poliţiştilor catalani că numeroasele butelii cu butan descoperite în ruinele casei erau destinate comiterii unui atentat şi că poliţia catalană nu a ţinut seama de opinia lui.
Nici una dintre sursele poliţieneşti şi judiciare contactate de AFP nu a putut confirma această informaţie.
Alte publicaţii au adăugat că poliţia belgiană contactase în martie 2016 poliţia catalană pentru a o avertiza împotriva imamului marocan, care încercase să facă recrutări într-o moschee în apropiere de Bruxelles.
Fals, a replicat ministrul catalan al afacerilor interne, care asigură că a existat doar o simplă discuţie "neoficială" între un poliţist belgian şi un omolog catalan care se cunoşteau personal.
Ministrul subliniază că poliţia catalană, a cărei comunicare oficială cu poliţiştii străini trebuie să treacă prin autorităţile de la Madrid, nu au dispus niciodată de vreo informaţie despre imam.
În editorialul său de joi, El Pais a calificat drept "iresponsabile" aceste acuzaţii, ca şi "utilizarea politică a presupuselor succese sau eşecuri" ale poliţiei catalane.
De aceeaşi părere este şi sindicatul poliţiei catalane, care le consideră "nedrepte" şi "dând un sens politic unei actualităţi poliţieneşti".
