Premium
India speră să realizeze miercuri prima aselenizare la Polul Sud al Lunii, alăturându-se astfel clubului foarte restrâns al marilor puteri spaţiale, la câteva zile după prăbuşirea unei sonde ruseşti în aceeaşi regiune, relatează AFP.
La patru ani de la o tentativă eşuată, cea mai populată ţară din lume s-ar putea alătura miercuri Statelor Unite, Chinei şi Rusiei care au reuşit o aselenizare controlată, cu un cost mult mai mic, conform agerpres.
Această nouă tentativă din cadrul programului indian, în plină desfăşurare, vine la patru ani după un eşec amar, când echipa de la sol a pierdut contactul cu sonda cu puţin timp înainte de a ajunge pe Lună.
Dezvoltată de Organizaţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO), misiunea Chandrayaan-3 include un modul de aselenizare numit Vikram, care înseamnă "curaj/valoare" în sanscrită, şi un robot mobil, numit Pragyan ("înţelepciune", în sanscrită) pentru a explora suprafaţa Lunii.
Această misiune are loc la doar câteva zile după ce Luna-25, prima sondă lansată de Rusia pe Lună după anul 1976, s-a prăbuşit pe satelitul natural al Pământului.
Chandrayaan-3, lansată în urmă cu şase săptămâni, a avut o călătorie mai lentă către Lună comparativ misiunile americane Apollo din anii 1960 şi 1970, care au ajuns în câteva zile.
"Încrezător"
Sonda indiană a trebuit să facă cinci sau şase orbite eliptice în jurul Pământului pentru a câştiga viteză, înainte de a fi trimisă pe o traiectorie selenară cu durata de o lună.
Vikram s-a detaşat de modulul său de propulsie săptămâna trecută şi a transmis imagini cu suprafeţa Lunii după ce a intrat pe orbita lunară, la 5 august.
După ce va aseleniza, un rover alimentat cu energie solară va explora suprafaţa Lunii şi va transmite date înapoi pe Pământ timp de două săptămâni.
Fostul şef al ISRO, K. Sivan, a declarat că cele mai recente fotografii transmise de misiune indică faptul că ultima etapă a călătoriei ar trebui să fie încununată de succes.
Potrivit lui Sivan, după ajustările făcute în urma eşecului de acum patru ani totul ar trebui "să meargă bine".
"Chadrayaan-3 va merge înainte cu mai multă tărie", a spus el pentru AFP, declarându-se "încrezător".
Navigare "lină"
Înaintea aselenizării, ISRO a anunţat pe reţelele sociale că procesul de aselenizare decurge conform planului şi că centrul de control "vibrează de energie şi entuziasm".
"Navigaţia continuă fără probleme", a indicat ISRO pe reţeaua X (fostă Twitter).
Programul aerospaţial indian beneficiază de un buget relativ modest, dar care a crescut semnificativ de la prima tentativă de orbitare a Lunii, în 2008.
Această misiune indiană, cu un cost de 74,6 milioane de dolari (66,5 milioane de euro), potrivit media, mult mai mic în comparaţie cu cel al misiunilor altor ţări, este o mărturie a unei inginerii spaţiale frugale.
Potrivit experţilor din acest sector, India reuşeşte să menţină costurile scăzute prin reproducerea şi adaptarea tehnologiei spaţiale existente pentru a-şi atinge propriile scopuri, în parte datorită abundenţei de ingineri cu o înaltă calificare, care sunt plătiţi mult mai puţin comparativ cu omologii lor străini.
Tentativa anterioară de aselenizare din 2019, care a coincis cu aniversarea a 50 de ani de la prima aselenizare a americanului Neil Armstrong, a costat 140 de milioane de dolari (124 de milioane de euro), aproape dublu faţă de costul misiunii actuale.
Prima ţară asiatică care a plasat un satelit pe orbită în jurul planetei Marte în 2014, India urmează să lanseze o misiune cu echipaj uman de trei zile pe orbita Pământului până anul viitor.
În opinia lui K. Sivan, demersurile Indiei de a explora Polul Sud al Lunii ar urma să aibă o contribuţie "foarte, foarte importantă" la cunoştinţele ştiinţifice.
Doar Rusia, Statele Unite şi China au reuşit o aselenizare controlată pe suprafaţa Lunii.
