Inflaţia împinge cele mai mari bănci centrale ale lumii pe căi diferite

China, de unde provine o parte însemnată a actualei crize, a decis prima reducere de dobânzi din ultimii aproape doi ani în condiţiile în care graţie preţurilor relativ stabile strategii săi au libertatea de a se concentra asupra impulsionării creşterii.

În SUA şi Europa, inflaţia este în continuare principal preocupare a bancherilor centrali. Însă banca centrală din SUA, cea mai puternică din lume, a decis să se ia la trântă cu scumpirile, urmând să majoreze probabil de mai multe ori dobânzile anul acesta, cu preţul frânării creşterii economice. În zona euro, BCE a promis şi ea o luptă contra inflaţiei, dar nu va sacrifica economia prin majorări de dobânzi.

Banca centrală a Chinei şi-a redus dobânda de referinţă pentru prima dată din aprilie 2020 pentru a susţine o economie care încetineşte din cauza declinului sectorului imobiliar şi repetatelor focare de coronavirus, scrie Bloomberg.

Inflaţia preţurilor de producător din China a încetinit peste aşteptări, la 10,3%, în decembrie în urma măsurilor luate de guvernul ţării pentru stăvilirea creşterii preţurilor materiilor prime, în timp ce inflaţia pre­ţu­rilor de con­sum a încetinit la 1,5%.

Vânzările de locuinţe s-au menţinut scă­zute în de­cem­brie, în timp ce chel­tu­ielile con­su­ma­to­rilor au în­cetinit dra­matic pe fondul înăs­pri­rii res­tric­ţiilor. Noile fo­care de omi­cron vor ero­da şi mai mult în­cre­derea con­su­matorilor.

„Consumul rămâne le­gă­tura slabă în povestea de creştere a Chinei în acest moment şi va continua să fie aşa în mare parte a acestui an“, arată Louis Kuijs, director la Oxford Economics. „Dacă creşterea economică se va situa sub 5%, banca centrală va fi puternic motivată să ia noi măsuri de relaxare“.

Pe întregul 2021, economia chineză a avansat cu 8,1%, cu mult peste ţinta guvernului de peste 6%, însă în ultimul trimestru al anului ritmul de creştere a încetinit pronunţat. PIB-ul a fost cu doar 4% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului anterior, reprezentând o încetinire în continuare de la creşterea de 4,9% din T3.

În SUA, bancherii centrali au arătat clar, în ultima serie de comentarii publice de dinaintea şedinţei de politică monetară din ianuarie, că vor începe să majoreze dobânzile nu mai târziu de luna martie pentru a aduce sub control inflaţia ridicată, a cărei creştere va fi probabil amplificată de actualul val de coronavirus, scrie Reuters.

În decembrie, strategii americani au început restrângerea achiziţiilor de obligaţiuni mai alert pentru a se poziţiona pentru un posibil start mai rapid al majorărilor de dobânzi. Preţurile de consum au consemnat cea mai puternică creştere anuală din aproape 40 de ani luna trecută.

Unele dintre cele mai mari bănci americane se aşteaptă acum la patru majorări de dobânzi în acest an începând cu luna martie.

În ceea ce priveşte Banca Centrală Europeană, şefa acesteia Christine Lagarde a declarat că inflaţia va scădea de la nivelul record în acest an, banca fiind pregătită să ia orice măsuri necesare pentru a o aduce la ţinta de 2%, potrivit Reuters.

BCE şi-a prelungit stimulentele luna trecută, argumentând că presiunile inflaţioniste pe termen scurt sunt de fapt prea modeste.

Inflaţia din zona euro a urcat la 5% în decembrie, cel mai ridicat nivel din istorie pentru bloc şi peste dublul ţintei acestuia în condiţiile în care costurile energiei şi blocajele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare au împins în sus preţurile unei serii de bunuri şi servicii.

Economia Germaniei, cea mai mare din regiune, este în pericol de a intra în recesiune din cauza acestor blocaje, a creşterii puternice a preţurilor materiilor prime şi slăbiciunii Chinei, cel mai mare partener comercial al său.