Croaţia urmează să adopte moneda euro la începutul anului următor, în condiţiile în care cel mai probabil va îndeplini criteriul de inflaţie care a devenit principala provocare în procesul de aderare la zone euro, a declarat luni guvernatorul Băncii Naţionale, Boris Vujcic, transmite Bloomberg.
Guvernul de la Zagreb intenţionează să facă trecere de la kuna la euro începând cu 1 ianuarie 2022 pentru a face plăţile mai uşoare şi mai ieftine şi a da sistemului financiar croat o plasă de siguranţă pentru crizele viitoare. Consiliul Uniunii Europene urmează să ia o decizie, în luna iulie, cu privire la cât de pregătită este Croaţia de aderarea la zona unică, potrivit Agerpres.ro.
Cel mai important obstacol este creşterea preţurilor de consum, care în luna martie a fost 7,3% în ritm anual, cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani. Comparativ, în Germania indicele armonizat al inflaţiei la nivel european a fost de 7,8% în luna aprilie.
Pe lângă îndeplinirea ţintelor referitorare la datoria publică, finanţele guvernamentale şi cursul de schimb, ţările candidate la zone euro trebuie să ţină inflaţia la mai puţin de 1,5 puncte procentuale peste inflaţia medie din cele trei state euro cu cea mai redusă inflaţie. Guvernatorul Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic, spune că acest lucru este realizabil, potrivit Agerpres.ro.
"Ceea ce vedem de mai mulţi ani este că rata inflaţiei din Croaţia este în linie cu rata medie a inflaţiei din zona euro. Asta îmi spune că suntem foarte aliniaţi cu evoluţiile preţurilor din zona euro. Suntem pe o cale bună", a declarat Boris Vujcic, într-un interviu acordat Bloomberg.
Croaţia, o ţară cu 3,9 milioane de locuitori şi cu o economie dependentă de turism, are deja un grad mare de "euroizare", în condiţiile în care moneda croată este ţinută într-un regim de flotare controlată în raport cu moneda euro, iar majoritatea depozitelor private şi a celor bancare ale companiilor sunt păstrate în euro.
În plus, economia croată a înregistrat o evoluţie similară cu cea a altor state UE. O recesiune dură din timpul pandemiei a fost urmată de o revenire de două cifre care acum este complicată de blocajele de-a lungul lanţurilor de aprovizionare, creşterea costurilor cu alimentele şi carburanţii şi incertitudinile create de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Acest context a determinat Banca Naţională a Croaţiei să îşi revizuiască prognoza de creştere pentru acest an la 3,2% şi să majoreze prognoza de inflaţie până la 8%, a spus Vujcic. Pe măsură ce inflaţia provocată de alimente şi combustibili se răsfrânge asupra întregii economii, este nevoie de o politică monetară mai strictă, a adăugat Vujcic.
"Dar nu putem schimba peste noapte dinamica inflaţiei. Este nevoie de un proces de înăsprire, cu speranţa că va fi însoţit şi de o stabilizare a situaţiei geopolitice şi o revenire a lanţurilor de aprovizionare", a apreciat Boris Vujcic.
În condiţiile în care rata de politică monetară în Croaţia este în prezent cu 0,5 puncte procentuale peste cea din zona euro, ţara ar putea să se confrunte cu provocări, exceptând situaţia în care BCE va înăspri politica monetară până la finele anului, a spus guvernatorul Băncii Naţionale a Croaţiei.
