Consumatorii americani traversează una dintre cele mai lungi perioade de inflaţie ridicată din ultimul secol, iar perspectiva ca scumpirile să devină o caracteristică permanentă a economiei provoacă îngrijorare în cadrul Rezervei Federale (Fed), relatează CNBC citat de news ro
Persistenţa creşterii preţurilor afectează puterea de cumpărare a populaţiei şi riscă să reducă eficienţa politicii monetare, într-un moment în care costul vieţii devine o temă centrală înaintea alegerilor parlamentare americane din noiembrie.
Datele publicate miercuri arată că indicele preţurilor de consum (CPI) a crescut cu 3,7% în septembrie, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut. Inflaţia anuală s-a menţinut peste pragul de 2% timp de aproximativ 65 de luni, adică mai mult de cinci ani, marcând cea mai lungă perioadă neîntreruptă de acest tip din secolul XXI.
Potrivit unei analize CNBC bazate pe datele Biroului de Statistică a Muncii, Statele Unite au mai înregistrat doar de două ori perioade mai lungi de inflaţie peste 2%, începând de la sfârşitul anilor 1940. Din 2021, rata medie anuală a inflaţiei a fost de aproximativ 4,5%, o intensitate care nu a mai fost întâlnită într-o perioadă comparabilă de la episoadele inflaţioniste încheiate în anii 1980.
Fed se teme că americanii încep să considere inflaţia ridicată drept o normalitate
Beth Hammack, preşedinta Rezervei Federale din Cleveland, a avertizat că persistenţa scumpirilor modifică treptat aşteptările şi comportamentul consumatorilor.
”Încep să accepte inflaţia ridicată ca pe un simplu fapt al vieţii. Este îngrijorător”, a scris Hammack într-un mesaj publicat pe reţelele sociale.
Temerile sunt susţinute de sondajele privind aşteptările inflaţioniste. Potrivit Rezervei Federale din New York, consumatorii anticipează pentru următoarele 12 luni o inflaţie de 3,9%, în creştere cu 0,3 puncte procentuale în septembrie şi la cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani.
Economiştii avertizează că, atunci când populaţia şi companiile se obişnuiesc cu scumpiri persistente, acestea îşi modifică anticipat deciziile economice. Firmele pot majora preventiv preţurile, iar angajaţii pot solicita creşteri salariale mai mari pentru a compensa inflaţia viitoare.
Acest mecanism riscă să transforme anticipaţiile inflaţioniste într-o profeţie care se îndeplineşte singură, alimentând noi scumpiri şi complicând eforturile Fed de a readuce inflaţia sub control.
”Aşteptările inflaţioniste trebuie să rămână ancorate pentru ca politica monetară să influenţeze economia într-un mod eficient şi previzibil. Acesta trebuie să fie obiectivul principal al oricărei bănci centrale”, a declarat Gary Richardson, economist şi fost istoric al Rezervei Federale.
Dobânzile mai mari pot tempera inflaţia, dar sporesc presiunea asupra gospodăriilor
Fed încearcă să combată inflaţia prin majorarea ratelor dobânzilor, ceea ce scumpeşte creditele şi reduce cererea din economie. După creşterea dobânzii de politică monetară în septembrie, investitorii anticipează noi majorări în decembrie şi în cursul anului 2027.
Hammack a avertizat că fiecare lună în care inflaţia rămâne ridicată amplifică riscul consolidării unei mentalităţi inflaţioniste, chiar dacă aşteptările pe termen lung au rămas până acum relativ stabile.
Neel Kashkari, preşedintele Rezervei Federale din Minneapolis, a relatat că un lider sindical i-a spus că inflaţia este ”mai rea decât o recesiune” pentru membrii organizaţiei sale. Oficialul Fed a afirmat că această discuţie i-a influenţat perspectiva asupra echilibrului dintre cele două obiective ale băncii centrale: stabilitatea preţurilor şi ocuparea maximă a forţei de muncă.
Diane Swonk, economist-şef la KPMG, consideră că majorarea dobânzilor poate aduce beneficii consumatorilor pe termen lung, prin reducerea inflaţiei, chiar dacă pe termen scurt creşte povara împrumuturilor.
”Inflaţia este ca un cancer, iar dacă îi permiţi să se extindă, devine şi mai gravă. Chiar şi atunci când tratamentul doare, este mai bine decât să o laşi să se răspândească”, a declarat Swonk.
Scumpirile obligă americanii să aleagă între alimente şi plata facturilor
Efectele inflaţiei sunt tot mai vizibile în comportamentul gospodăriilor. Hammack a explicat că, în regiunea supravegheată de Fed Cleveland, consumatorii nu se mai limitează la înlocuirea produselor scumpe cu alternative mai ieftine, ci sunt obligaţi să aleagă între cheltuieli esenţiale, precum cumpărarea alimentelor şi plata facturilor.
Situaţia este agravată de faptul că, în ultimele luni, inflaţia anuală a depăşit ritmul de creştere a salariilor, diminuând puterea de cumpărare a americanilor.
Sondajul privind încrederea consumatorilor realizat de Universitatea din Michigan a coborât în acest an la minime istorice. Pentru prima dată, peste 50% dintre respondenţi au indicat preţurile ridicate drept motiv pentru deteriorarea situaţiei lor financiare personale.
”Preţurile ridicate domină gândirea consumatorilor. Ei continuă să le considere o realitate inacceptabilă a vieţii”, a declarat Joanne Hsu, directoarea sondajului Universităţii din Michigan.
Nemulţumirea faţă de costul vieţii ar putea avea şi consecinţe politice. Încrederea consumatorilor a scăzut mai puternic în acest an în rândul republicanilor şi independenţilor decât al democraţilor, iar analiştii urmăresc dacă această deteriorare a percepţiei economice va influenţa alegerile din noiembrie şi controlul republicanilor asupra Washingtonului.
Economiştii avertizează că preţurile nu vor reveni la nivelurile anterioare
În pofida nemulţumirilor populaţiei, economiştii atrag atenţia că o scădere generalizată a preţurilor nu reprezintă un scenariu de dorit. Deflaţia, definită printr-o rată anuală negativă a inflaţiei, poate declanşa o spirală de reducere a consumului şi a activităţii economice.
Obiectivul este ca ritmul scumpirilor să coboare sub cel al creşterii salariilor, astfel încât puterea de cumpărare să se refacă treptat.
Pentru mulţi americani, adaptarea la preţurile actuale presupune deja renunţarea la anumite cheltuieli. Olena Nicks, o analistă de 34 de ani din Long Island, New York, spune că a redus mesele la restaurant şi comenzile de mâncare, după scumpirile puternice ale alimentelor şi călătoriilor. Grupul său de prieteni a renunţat inclusiv la activităţi recreative precum bowlingul, preferând întâlnirile acasă.
”Frustrarea este prea puţin spus. Simţi că eşti blocat”, a declarat Nicks.
