ING Bank România a semnat recent şi a implementat un protocol pentru schimbarea de date în format electronic cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), care până acum avea loc doar pe suport de hârtie, a explicat, miercuri, Alin Becheanu, head of fraud monitoring and prevention, în cadrul băncii., potrivit Agerpres.
"Lucrăm de foarte mult timp, a fost un proiect la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor. ING este prima bancă ce a lansat acest protocol, această platformă de schimb electronic cu cei de la DIICOT, în care facem schimb electronic de date. Ce înseamnă mai exact? Avem situaţiile în care s-a făcut o sesizare şi atunci ei au nevoie de informaţii, conform legii, care sunt tranzacţiile realizate pe conturile respective şi alte detalii pe care banca le are. Şi atunci nu mai mergem pe varianta de hârtie, da, cu ştampilă, cu un top de hârtie, să-l trimiţi către autorităţi, ci mergem direct pe o variantă electronică, fişiere care sunt trimise, toate aceste date pe care autoritatea, DIICOT în cazul ăsta, le poate lua mult mai rapid, poate să-şi facă scheme să vadă, uite banii s-au dus dintr-o parte în alta ş.a.m.d. Sunt mai multe victime şi în felul ăsta procesul în sine merge mult mai repede. Investigaţia lor e mult mai rapidă. Versus, să iei poate un top de hârtie cu tranzacţii şi să te apuci să le pui, nu ştiu, într-un sistem şi să vezi ce legături sunt între ele sau să începi cu markerul să colorezi pe acolo să vezi cum s-au dus banii. Deci, cumva am mutat de la varianta de hârtie la varianta digitală", a declarat Becheanu, cu ocazia unei întâlniri cu presa.
El a menţionat că protocolul a fost semnat recent, cu mai puţin de două săptămâni în urmă.
Potrivit reprezentantului băncii, pentru a combate frauda din sistemul online este nevoie de un control mai bun pe parte de social media, respectiv a anunţurilor sponsorizate de pe reţelele de socializare. Pe lângă aceasta, este nevoie de o implicare mai puternică a operatorilor de telefonie, multe dintre cazurile de phishing fiind generate în urma propagării unor mesaje prin SMS.
În ceea ce priveşte obligaţia legală de prevenire a fraudelor, Alin Becheanu a afirmat că multe dintre proiectele şi iniţiativele existente se bazează în mare măsură pe interesul legitim al băncii sau presupun consimţământul clientului, cum ar fi în cazul localizării acestuia.
Dacă geolocalizarea ar fi obligatorie şi nu ar mai necesita acordul clientului, i-ar fi mult mai uşor băncii să înroleze toţi clienţii în mecanismul de geolocaţie şi în felul ăsta ar fi şanse mult mai mari să nu mai existe persoane păcălite sau manipulate etc, a susţinut specialistul.
Totodată, instituţiile care luptă pe zona de prevenire a fraudelor online, precum Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), secţiile de poliţie sau unităţile de parchet, ar trebuie interconectate, în acest moment procedurile având loc pe hârtie.
Comentează