Inițiativă controversată: țări din Europa de Est vor ca NATO să mărească cheltuielile pentru apărare

O mână de țări NATO fac presiuni pentru a crește valoarea de referință a cheltuielilor de apărare ale alianței de la 2% la 2,5% sau chiar 3% din PIB-ul țărilor membre, potrivit a șase actuali și foști oficiali europeni și americani familiarizați cu această chestiune, o mișcare care ar putea însemna sute de miliarde de dolari în noi cheltuieli de apărare, dacă va fi aprobată, anunță foreignpolicy.com.

Inițiativa, promovată în cercurile diplomatice de Polonia și Estonia, este o încercare de lungă durată și s-ar putea confrunta cu o respingere semnificativă din partea puterilor vest-europene, care se luptă deja să îndeplinească reperul actual al cheltuielilor de apărare ale NATO de 2% din PIB. Dar ea reflectă o îngrijorare tot mai mare în rândul membrilor NATO de pe flancul estic al alianței că Europa nu este echipată corespunzător pentru o confruntare militară pe termen lung cu Rusia în urma invaziei acesteia în Ucraina anul trecut.

"Ne așteptăm ca, pe fondul a tot ceea ce se întâmplă, nivelul stabilit de comun acord de NATO să fie mai mare de 2%", a declarat ambasadorul Estoniei în Statele Unite, Kristjan Prikk, într-un mesaj pentru Foreign Policy, menționând că discuțiile sunt încă în curs de desfășurare cu privire la noul punct de referință propus.

Sute de miliarde de dolari în noi cheltuieli

O mână de țări NATO fac presiuni pentru a crește nivelul de referință al cheltuielilor de apărare ale alianței de la 2% la 2,5% sau chiar 3% din PIB-ul țărilor membre, potrivit a șase actuali și foști oficiali europeni și americani familiarizați cu această chestiune, o mișcare care ar putea însemna sute de miliarde de dolari în noi cheltuieli de apărare dacă va fi aprobată.

Inițiativa, promovată în cercurile diplomatice de Polonia și Estonia, are șanse mari de reușită și s-ar putea confrunta cu o respingere semnificativă din partea puterilor vest-europene, care se luptă deja să îndeplinească obiectivul actual al NATO de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare. Dar ea reflectă o îngrijorare tot mai mare în rândul membrilor NATO de pe flancul estic al alianței că Europa este prost echipată pentru o confruntare militară pe termen lung cu Rusia, în urma invaziei acesteia în Ucraina anul trecut.

"Ne așteptăm ca, pe fondul a tot ceea ce se întâmplă, nivelul stabilit de comun acord de NATO să fie mai mare de 2%", a declarat ambasadorul Estoniei în Statele Unite, Kristjan Prikk, într-un mesaj pentru Foreign Policy, menționând că discuțiile sunt încă în curs de desfășurare cu privire la noul punct de referință propus.

Discuțiile în jurul propunerii sunt încă în stadii incipiente și nu s-a convenit încă asupra unei cifre concrete, potrivit unui oficial estonian din domeniul apărării care a vorbit sub protecția anonimatului, adăugând că se așteaptă ca această chestiune să fie ridicată la viitoarea reuniune a miniștrilor apărării din cadrul NATO, care va avea loc la Bruxelles pe 14 februarie. Susținătorii planului pregătesc terenul pentru a-l ridica ca propunere politică pentru următorul summit al liderilor importanți ai NATO, programat pentru luna iulie la Vilnius, Lituania, potrivit a patru dintre oficialii familiarizați cu această chestiune.

Presiune suplimentară pentru unele țări NATO

În timp ce unii lideri NATO și-au exprimat sprijinul pentru a face din criteriul de referință de 2% un nivel minim și nu un plafon pentru aliații NATO, această nouă inițiativă ar marca prima propunere concretă de creștere a nivelului minim al cheltuielilor pentru apărare și ar adăuga presiune asupra țărilor NATO care și-au lăsat propriile cheltuieli militare și industriale de apărare să se atrofieze timp de decenii de la sfârșitul Războiului Rece.

"NATO are nevoie de întărire și, din moment ce Polonia cheltuiește 4% din PIB-ul nostru, ne-am aștepta ca și alți aliați să își mărească cheltuielile", a declarat Radoslaw Fogiel, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului polonez.

Cheltuielile de apărare ale SUA depășesc 3% din PIB, ceea ce face ca Statele Unite să fie unul dintre cei doar nouă dintre cei 30 de membri ai alianței care vor atinge ținta de apărare a NATO în 2022, în ciuda invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. Discrepanța a fost o sursă de frustrare de lungă durată între Washington și capitalele europene.

Cheltuielile pentru apărare, punct fierbinte între Statele Unite și aliați

Dezbaterea privind cheltuielile pentru apărare a devenit un punct fierbinte între Statele Unite și aliații săi în timpul administrației Trump, când președintele Donald Trump a criticat în mod repetat aliații NATO pentru că își externalizează securitatea de la armata americană fără a investi corespunzător în propriile capacități de apărare. Dar, în ciuda retoricii dure a lui Trump, care uneori a stârnit îngrijorări cu privire la angajamentul american față de alianță, avertismentele oficialilor americani că cheltuielile NATO nu sunt proporționale cu amenințările crescânde la adresa securității naționale datează de zeci de ani, inclusiv celebra lovitură de adio din 2011 a secretarului american al apărării Robert Gates către aliați, la Bruxelles, în care acesta spunea că blocul riscă să devină "irelevant din punct de vedere militar colectiv" dacă țările nu-și măresc puternic bugetele militare.

Reperul de 2% a fost convenit la summitul NATO din Țara Galilor din 2014, în condițiile în care anexarea Crimeei de către Rusia și invazia din estul Ucrainei au determinat o reexaminare a arhitecturii de securitate a Europei. La acea vreme, trei dintre membrii alianței cheltuiau deja 2% din PIB pentru apărare.

Angajamentul de cheltuieli luat în 2014 a fost convenit pentru un deceniu. Pe măsură ce data expirării sale se apropie anul viitor, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit public despre necesitatea unui obiectiv mai ambițios. "Mă aștept să luăm un nou angajament privind cheltuielile pentru apărare atunci când ne vom întâlni la Vilnius, la summitul NATO din iulie anul acesta", a declarat el într-un interviu acordat luna trecută publicației Die Welt. "Nu vă pot spune exact ce vor conveni aliații, dar mă aștept să existe un angajament mai ambițios, deoarece toată lumea vede că trebuie să investim mai mult", a spus el.

Spania, Olanda și Italia nu și-a atins obiectivele în privința apărării

În urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie anul trecut, mai mulți membri ai alianței s-au angajat să își majoreze cheltuielile pentru apărare, iar mai multe state rămase în urmă, printre care Spania, Olanda și Italia, au promis să atingă obiectivul de 2%, deși niciuna dintre națiuni nu și-a atins ținta până acum. Cancelarul german Olaf Scholz s-a angajat să cheltuiască peste 100 de miliarde de dolari pentru a moderniza armata subînarmată a Berlinului, dar se pare că a întârziat în ceea ce privește achizițiile de apărare și programele de achiziții pentru a începe modernizarea producției militare și a industriei de apărare.

Alte națiuni NATO au întâmpinat mai multe dificultăți în a depăși pragul de 2%. În ciuda faptului că este un susținător prolific al Ucrainei și că găzduiește una dintre cele mai mari comunități de diaspora din țara devastată de război, cheltuielile de apărare ale Canadei s-au scufundat din 2020, ajungând la puțin sub 1,5 la sută din PIB. Belgia, unde se află sediul central al NATO, intenționează să ajungă la 1,54% - până în 2030.

În Europa, șoimii din domeniul apărării speră că viitorul summit NATO de la Vilnius va fi un potențial punct de cotitură. La aproape 10 ani după ce membrii NATO au convenit să atingă pragul de 2% într-un deceniu, unii dintre cei mai mari cheltuitori de apărare din cadrul alianței folosesc această aniversare pentru a încerca să mențină ritmul de creștere a forței militare.

Greii NATO, hotărâți să ridice nivelul

Dar, dincolo de statele baltice, schimbarea de paradigmă este impulsionată și de unii dintre cei mai mari membri ai NATO. Franța, care a stat ani de zile chiar sub pragul de 2% al NATO, va crește cheltuielile militare cu peste 7% în 2023 și s-a angajat să cheltuiască peste 400 de miliarde de dolari pentru a-și moderniza armata în următorii șase ani, sporind cheltuielile pentru arme nucleare și adăugând un nou portavion. Guvernul britanic se află în mijlocul unei revizuiri a cheltuielilor pentru apărare, care este posibil să le plaseze mult peste pragul de 2% pe termen lung, deși Londra a amânat o creștere planificată a cheltuielilor care ar fi putut ridica ținta la 3% din PIB.

Nu a fost imediat clar dacă apelurile pentru o promisiune reînnoită a cheltuielilor NATO vor fi însoțite de alte obiective militare. Angajamentul din 2014 din Țara Galilor a venit cu un angajament din partea membrilor de a investi 20% din bugetele lor în cercetarea și dezvoltarea de noi arme. Dar foștii oficiali sunt îngrijorați de faptul că unii membri NATO ar putea să nu-și respecte promisiunile fără un nou angajament ferm.

Pragul de 2% a devenit un indicator pentru dezbaterea politică privind seriozitatea cu care țara respectivă își ia angajamentul față de NATO

Faptul că aliații îndeplinesc sau nu obiectivul de referință de 2 % a devenit un indicator pentru dezbaterea politică privind seriozitatea cu care țara respectivă își ia angajamentul față de NATO și față de apărarea colectivă - deși unii experți în securitate regretă faptul că fixarea procentului de 2 % întunecă discuții mai importante privind modul în care fiecare țară își cheltuiește bugetul pentru apărare și dacă se investește suficient în cercetarea și dezvoltarea de noi sisteme de armament.

"Ceea ce aș spera cu siguranță să văd din acest angajament este durabilitatea efortului", a declarat Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în domeniul apărării, în prezent membru distins al Consiliului European pentru Relații Externe. "Aici ne păstrăm avantajul, mai degrabă decât pur și simplu, haideți să avem un foc de tufișuri de bani cheltuiți și apoi să descoperim că nu au fost cheltuiți atât de înțelept: Că nu avem banii necesari pentru a susține noile echipamente, că nu avem suficienți bani pentru a antrena echipajele miilor de tancuri [noi]."

Planurile, care erau de mult timp în lucru, deoarece națiunile baltice și-au redobândit cheltuielile pentru apărare înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, s-au cristalizat ca un impuls politic după o întâlnire recentă a oficialilor polonezi și baltici la nivel înalt la Riga. Țările baltice vor solicita, de asemenea, rapoarte de progres cu privire la planurile NATO de a desfășura o prezență la nivel de brigadă în țările din regiune, stabilite la summitul alianței de la Madrid din vara anului trecut, precum și modificări ale planificării și cheltuielilor de apărare ale NATO, deoarece țările europene și-au epuizat stocurile de muniție pentru a ajuta Ucraina, iar industria militară nu s-a mișcat suficient de repede pentru a ține pasul.

"Este clar că, în acest moment, 2% nu este suficient", a declarat Artis Pabriks, care a fost ministru al apărării și viceprim-ministru al Letoniei până în decembrie, iar acum este director al Northern Europe Policy Center, un think tank cu sediul la Riga. "Cred că toate națiunile vor susține acest 2,5% pentru toată lumea, pentru că suntem deja acolo. Suntem țările din prima linie și vedem pericolul, și știm că pericolul va persista timp de un deceniu. Vedem problemele cu industria, vedem problemele cu aprovizionarea."

"Cu 2 la sută, multe națiuni europene nu pot gestiona ceea ce trebuie să gestioneze pentru a face continentul mai sigur și pentru a rezista rușilor", a spus el.