Produsul Intern Brut în trimestrul II 2026 a rămas nemodificat faţă de trimestrul I din 2026, dar a înregistrat o scădere cu 0,2% pe seria brută şi cu 1,9% pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, anunţă Institutul Naţional de Statistică (INS). În semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2025, cu 0,6% pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, potriivt datelor provizorii comunicate de INS.
„Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2026, o scădere cu 0,2% pe seria brută şi cu 1,9% pe seria ajustată sezonier; În semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2025, cu 0,6% pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier”, anunţă, vineri, INS.
Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial pentru perioadele anterioare s-a modificat faţă de varianta provizorie (1), publicată în Comunicatul de presă nr. 223 din 7 septembrie 2026, ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2018-2025 şi a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2026.
Seria ajustată sezonier - Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 529676.6 milioane lei preţuri curente.
În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut s-a menţinut nemodificat şi a înregistrat o scădere cu 1,9% faţă de trimestrul II 2025.
INS arată că Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 1035681,6 milioane lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu -1,6% faţă de semestrul I 2025.
Ca serie brută Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2026 a fost de 501069,2 milioane lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali , cu -0,2% faţă de trimestrul II 2025.
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2026 a fost de 907159,4 milioane lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu -0,6% faţă de semestrul I 2025.
Comparativ cu varianta provizorie, dinamica PIB s-a modificat cu +0,2 puncte procentuale, iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu +0,3 puncte procentuale.
Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: Agricultura, silvicultura şi pescuitul au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut faţă de estimarea anterioară cu +0,6 puncte procentuale (de la 105,5% la 106,1%); Industria, de la -0,7% la -0,6% între cele două variante, iar volumul de activitate a crescut cu +0,3 puncte procentuale (de la 95,8% la 96,1%); Construcţiile, de la +0,9% la +1,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 115,3% la 115,4%); -Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la -1,0% la -0,9% în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,2 puncte procentuale (de la 95,5% la 95,7%).
Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat faţă de estimarea anterioară cu +0,3 puncte procentuale (de la 97,2% la 97,5%); Intermedierile financiare şi asigurările au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (101,5%); -Tranzacţiile imobiliare, de la -0,5% la -0,7% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -1,5 puncte procentuale (de la 93,2% la 91,7%); Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,4 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 101,3% la 101,7%); Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, au avut aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (98,0%); Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,6%) în cele două variante, iar volumul de activitate a crescut faţă de estimarea anterioară cu un punct procentual (de la 111,8% la 112,8%); Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu -0,9 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 105,3% la 104,4%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferenţe semnificative ale contribuţiei la modificarea PIB între cele două estimări, au înregistrat: Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-1,9%), iar volumul nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (96,9%); Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%), iar volumul său s-a modificat cu -0,9 puncte procentuale (de la 99,2% la 98,3%); Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la 0,0% la -0,2%, ca urmare a scăderii volumului său cu -1,5 puncte procentuale (de la 100,0% la 98,5%); Formarea brută de capital fix, de la +4,1% la +4,3%, iar volumul de activitate a crescut cu +3,4 puncte procentuale (de la 116,5% la 119,9%), arată INS.
