INS nu a fost ținta unui atac cibernetic: Din ce cauză s-au produs întârzierile

Întârzierea transmiterii comunicatelor de presă în data 15 mai s-a datorat unei acțiuni de verificare riguroasă a echipamentelor IT și nu unui atac cibernetic așa cum s-a vehiculat în spațiul public, susțin reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS).

"În ultimele zile au fost vehiculate în spațiul public prin intermediul mass-media informații referitoare la atacul cibernetic cu ransomware-ul Wannacry care a afectat mai multe instituții la nivel mondial. Pentru prevenirea oricăror posibile efecte în ceea ce privește activitatea online a INS s-a procedat luni, 15 mai a.c. la o verificare riguroasă a echipamentelor IT, fapt care a generat întârzieri în difuzarea comunicatelor de presă", se precizează într-un comunicat al instituției remis, marți, AGERPRES.

INS subliniază că a fost vorba doar de o verificare pentru protejarea datelor și echipamentelor IT, "nu de un atac cibernetic asupra instituției".

Citește și: Un europarlamentar face PRAF vizita lui Juncker din Parlament: 'Un meritat: duceţi-vă naibii!'

Luni, șeful Centrului Național Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații, Anton Rog, a precizat că nici ANAF și nici Vama nu au fost afectate de atacul cibernetic din ultimele zile, deși au existat astfel de informații în spațiul public.

"Au existat informații media că ANAF și Vama au fost afectate de acest incident, însă informațiile nu sunt corecte. Sistemele informatice gestionate de ANAF și Vamă sunt funcționale în parametrii normali", a spus Anton Rog.

Atacul cibernetic de tip ransomeware de vineri a afectat circa 150 de țări și a infectat cel puțin 200.000 de computere la nivel mondial, experții avertizând că mai multe astfel de evenimente ar putea avea loc și în perioada următoare, pe măsură ce oamenii își pornesc computerele, potrivit DPA.

Atacul denumit ''WannaCry'', un asalt de tip ransomware de o amploare fără precedent la scară mondială, a afectat zeci de mii de computere din locuințe, sedii de firme și agenții guvernamentale, în acestea infiltrându-se programe malițioase (malware) care au criptat și blocat accesul la conținut până când utilizatorii au fost dispuși să plătească între 300 și 600 de dolari în monedă virtuală bitcoin pentru a le fi redat controlul asupra fișierelor. Circa 150 de țări se pare că ar fi fost afectate, iar propagarea acestui atac a fost limitată de un cercetător britanic în domeniul securității cibernetice care a găsit un așa-numit întrerupător pentru dezactivare.

Hackerii au exploatat o falie de securitate existentă în cel mai des utilizat sistem de operare din lume: Microsoft Windows.