Premium
Numeroase instituţii publice, în frunte cu Administraţia Prezidenţială, Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului (modificată în 2016).
Potrivit legii din 1992 (modificată prin Legea nr. 146/2016), "stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic.
Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan.
Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit cu insițiune:
a) în primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținînd în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la stînga;
b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci foi la dreapta și de o lună conturnată la stînga, ambele de argint;
c) în cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ținînd un paloș în laba dreaptă din față;
d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana un scut tăiat de un brîu roșu îngust. În partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brîul despărțitor, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturnată la stînga. În partea inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe două rînduri, patru și trei;
e) în insițiune sînt reprezentate ținuturile Mării Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate".
Cum ar trebui să arate stema, potrivit legii:
În ciuda prevederilor legale, Administraţia Prezidenţială are pe site-ul propriu o stemă care nu respectă dispoziţiile legale. Astfel, capul de bour din stema Moldovei şi acvila din stema Transilvaniei sunt argintii, nu negre, aşa cum prevede legea. Situaţia se repetă şi la alte instituţii, inclusiv Ministerul Afacerilor Externe. Alte instituţii au capul de bour şi acvila reprezentate cu galben. În cazul Parlamentului, doar Camera Deputaţilor respectă culorile stemei, în timp ce Senatul comite aceeaşi eroare ca Administraţia Prezidenţială.
Dincolo de aceste greşeli în privinţa culorilor de pe stemă, numeroase instituţii, inclusiv mai multe ministere, nu au actualizat stema în urma modificărilor din iulie 2016. Legea nr. 146/2016 a introdus corona de pe capul acvilei, însă stemele folosite de unele instituţii sunt în continuare cele din perioada 1992-2016.
