Premium
''Antilele sunt printre insulele cele mai ameninţate'' de scufundare şi până în 2040 anumite zone din Guadelupa şi Martinica ar putea deveni nelocuibile, avertizează experta Virginie Duvat, relatează AFP vineri.
Această profesoară de geografie la Universitatea din La Rochelle (vestul Franţei), care a participat la elaborarea raportului Grupului de experţi interguvernamental privind evoluţia climei (Giec), conduce un studiu de teren împreună cu echipa sa. Obiectivul lor este de a realiza ''proiecte pentru soluţii naturale de combatere a eroziunii'' pentru a contracara impactul schimbărilor climatice.
În legătură cu impactul schimbărilor climatice asupra insulelor tropicale, experta a menţionat că impactul va avea efecte multiple. În primul rând, cicloanele vor fi mai intense. Insulele vor cunoaşte vârfuri de distrugere, ca în 2017 la Saint-Martin, potrivit Ageprres.ro.
Eroziunea în zona de coastă va pune în discuţie utilizarea litoralului, unde se află zone rezidenţiale, au loc activităţi turistice şi sunt infrastructuri.
În ceea ce priveşte scufundarea, Antilele sunt printre cele mai ameninţate insule (...) Odată cu creşterea nivelului mării, care de acum nu mai poate fi oprită, şi ca şi în cazul fenomenului de eroziune, vom avea episoade de scufundare precum cele de la sfârşitul lunii aprilie în Guadelupa, în cazul unei combinaţii de ploi şi maree înaltă.
În Guadelupa, zona portuară, industrială, comercială şi rezidenţială, de la Pointe-a-Pitre la Jarry, este ameninţată de inundaţii cronice. Din 2030, acest lucru va perturba activităţile anumitor sectoare. Dacă vom continua pe actuala traiectorie a încălzirii globale, între 2060 şi 2080 vom atinge până la 180 de zile de inundaţii pe an, anticipează Duvat.
Ceea ce este în joc este capacitatea de a pune acum în aplicare planuri de adaptare la schimbările climatice (...) Lucrăm aici, cu laboratorul meu de cercetare, la proiecte pentru soluţii la eroziune bazate pe natură (...) , pe ecosisteme pentru a atenua impactul schimbărilor climatice, spune aceasta.
Dar trebuie înţeles că replantarea coralilor, refacerea mangrovei etc. nu va fi suficient dacă nu încetează poluarea. Trebuie rezolvată problema deşeurilor, a salubrităţii: la marele Port maritim coralii replantaţi mor din cauza presiunii umane.
Acest lucru ridică, de asemenea, problema resurselor pe care actorii publici, în special statul, sunt gata să le investească în adaptare la schimbările climatice, iar acest lucru nu este la înălţimea provocărilor.
Teritoriile de peste mări ar trebui, de asemenea, să-şi consolideze integrarea regională şi să se solidarizeze cu eforturile depuse de micile state insulare, care au reuşit să se impună pe plan internaţional. Dar dacă statele lumii nu decid să-şi reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră, acest lucru nu va fi suficient.
În legătură cu menţinerea populaţiilor pe aceste teritorii insulare, în cel mai recent raport al Giec, experta spune că aceste insule sau părţi ar putea deveni nelocuibile. În alte locuri, vom rămâne fără apă şi dacă nu vom şti să desalinizăm apa mării, teritoriile vor pierde o resursă vitală.
Din 2040, autorităţile publice vor trebui să înfiinţeze relocări, mutând persoane sau activităţi în zone sigure, aşa cum este cazul în Petit-Bourg. Acest lucru pune multe probleme pe o insulă: disponibilitatea terenurilor, a zonelor naturale sau agricole, dar şi acumularea de riscuri. Nu putem îndepărta oamenii (din cauza) riscului de inundaţie pentru ca apoi să fie în pericol de alunecare de teren.
De asemenea, este de aşteptat un colaps al resurselor alimentare locale. Agricultura se va confrunta cu provocări, inclusiv redresarea după cicloane intense. Pe măsură ce recifele de corali se diminuează, pescuitul în zone de coastă nu va mai fi posibil. Va trebui să ne adaptăm cu practici compatibile cu clima pentru orice, tot timpul, şi trebuie să anticipăm acest lucru acum''.
