Premium
Inteligenţa artificială a identificat încă trei figuri pierdute în Liniile Nazca.
Oamenii de ştiinţă au folosit inteligenţa artificială pentru a descoperi trei figuri pierdute în Liniile Nazca, în Peru, care au fost gravate în deşert în urmă cu 2.400 de ani. Sistemul de învăţare profundă este de 21 de ori mai rapid decât al unui om în găsirea unor "geoglife" antice în fotografii aeriene din deşertul Nazca din Peru, relatează luni livescience.com.
Cea mai mare figură descoperită - o pereche de picioare - are o lungime de peste 250 de picioare (77 de metri). Cercetătorii au descoperit, de asemenea, figura unui peşte care măsoară 62 de picioare (19 m) şi a unei păsări de 56 de picioare (17 m), conform Agerpres.
Oamenii de ştiinţă au folosit anterior aceeaşi metodă pentru a identifica o figură umanoidă care măsoară aproximativ 13 picioare (4 m) lungime şi 6,5 picioare (2 m) în diametru, au anunţat ei în 2019.
Aceste figuri, sau geoglife, sunt gravate pe suprafaţa deşertului Nazca, de obicei prin deplasarea pietrelor negre pentru a dezvălui nisipul alb aflat dedesubt.
Peste 350 de geoglife au fost redescoperite până acum. Piloţii au observat primele linii şi modele geometrice în deşertul peruvian sau pampas, în anii '20, iar cercetările ulterioare au descoperit geoglife vaste care înfăţişează păsări colibri, maimuţe, balene, păianjeni, flori, figuri geometrice şi unelte.
În timp ce majoritatea acestor figuri se află în deşertul Nazca (sau Nasca), ele se găsesc şi în altă zone din Peru. Arheologii apreciază că au fost realizate între 400 î.Hr. şi 650 d.Hr. Cercetătorii au semnalat noile geoglife în Journal of Archaeological Science.
Scopul exact al Liniilor Nazca este un mister de lungă durată, dar majoritatea arheologilor consideră că au fost probabil folosite pentru procesiuni ceremoniale de-a lungul contururilor figurilor.
Autorul principal al studiului, Masato Sakai, profesor de antropologie şi arheologie la Universitatea Yamagata din Japonia, cercetează geoglifele din Nazca din 2004 folosind imagini prin satelit, fotografie aeriană, scanare aeriană Lidar şi fotografiere cu drone.
Echipa lui Sakai de la Institutul Nasca din Yamagata a avut nevoie de aproximativ cinci ani pentru a analiza fotografiile aeriene de înaltă rezoluţie ale întregii regiuni, timp în care au identificat câteva geoglife noi.
Dar când au obţinut fotografii aeriene cu o rezoluţie şi mai mare în 2016, au apelat la o metoda de inteligenţă artificială cunoscută sub numele de "învăţare profundă" pentru a le examina - în parteneriat cu IBM Japonia şi Centrul de Cercetare Thomas J. Watson al IBM din Statele Unite, care conduce studii avansate ale inteligenţei artificiale.
Sistemele de învăţare profundă şi metodele pe care le folosesc pentru a gestiona datele sunt inspirate de modul în care creierul uman procesează informaţiile. De obicei, un sistem de învăţare profundă este antrenat pe mii sau milioane de obiecte cunoscute, dar Sakai şi colegii săi l-au antrenat pe acesta cu date de la doar 21 de geoglife Nazca cunoscute, pe care le-au împărţit în "elemente".
Orice geoglifă cunoscută este formată dintr-o duzină de aceste elemente - cum ar fi un cap, un trunchi, un braţ sau un picior. Şi astfel, noul sistem de învăţare profundă a putut găsi doar părţi ale geoglifelor, a spus Sakai pentru Live Science într-un e-mail.
AI a identificat cifre posibile de aproximativ 21 de ori mai rapid decât un arheolog instruit; iar oamenii de ştiinţă au călătorit în locurile celor mai probabili candidaţi pentru a verifica dacă aceştia au existat cu adevărat. Rezultatele sunt cele patru geoglife descrise în studiu.
Descoperirea acestor Linii antice Nazca este importantă deoarece multe geoglife se confruntă cu distrugeri, în special din cauza eroziunii şi a schimbărilor climatice, care pot produce mai multe precipitaţii şi pot deteriora liniile de suprafaţă. "Este imperativ să identificăm şi să protejam cât mai multe geoglife posibil", au subliniat autorii studiului.
