La primul Congres Internațional de Longevitate din România și Europa de Sud-Est, organizat la București de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, unul dintre cele mai urmărite momente a fost intervenția unui tânăr cercetător de la Yale University, SUA: Raghav Sehgal, specialist în biologie computațională și inteligență artificială aplicată longevității.
Cercetătorul și-a definit miza profesională foarte clar: „Sunt cercetător la Yale, unde folosesc inteligența artificială pentru a traduce știința longevității în aplicații clinice”. Nu se ocupă doar de modele teoretice, ci de instrumente concrete pe care medicii le pot folosi pentru a evalua riscurile, a personaliza tratamentele și, în perspectivă, pentru a prelungi viața sănătoasă a pacienților.
Raghav Sehgal este autorul modelului SYMPHONYAge, un biomarker avansat al vârstei biologice, licențiat către compania True Diagnostic, și este implicat în mai multe proiecte la intersecția dintre știință, clinică și investiții în tehnologiile de longevitate, fiind director de știință a datelor la Healthy Longevity Clinic și partener principal la Longevity Tech Fund.
În fața unui public format din medici, cercetători, profesori universitari și reprezentanți ai instituțiilor medicale, Sehgal a explicat de ce, în ciuda hype-ului din jurul longevității, trecerea de la laborator la clinici este mult mai complicată decât pare din social media sau din show-urile TV: „Dacă ar fi simplu, fiecare pacient ar merge la o clinică de longevitate, și-ar face testele de biomarkeri, ar primi o serie de intervenții și după câteva luni ar pleca simțindu-se din nou de 18 ani. Din păcate, lucrurile nu funcționează așa.”
Problema, spune el, începe chiar de la bază: nu avem încă biomarkeri suficient de preciși care să cuantifice îmbătrânirea reală la nivel de individ. „Nu știm exact ce intervenții sunt cu adevărat geroprotective și nu știm care biomarkeri răspund efectiv la intervenții și pot fi folosiți în mod fiabil la nivel individual, nu doar statistic”, a punctat cercetătorul.
Instrumentul central al muncii sale este metilarea ADN-ului - mici modificări chimice care se acumulează în timp și care pot spune o poveste foarte precisă despre cât de „vechi” este, de fapt, corpul, dincolo de vârsta din buletin. „Eu lucrez cu metilarea ADN-ului, pentru că aceasta reflectă cât de „citibilă” sau „ștersă” a devenit rețeta genetică a organismului în timp. Cu ajutorul algoritmilor de machine learning, putem măsura cât din această „rețetă” s-a degradat - practic, cât de vechi este corpul tău biologic”, a explicat el.
Primele „ceasuri epigenetice” au reușit deja să prezică riscul de mortalitate, cancer sau boli cardiovasculare, dar au o limită importantă: dau o singură cifră, de tipul „ești cu 5 ani mai bătrân decât vârsta cronologică”, fără să explice unde, în corp, se acumulează această îmbătrânire.
Aici intră în scenă noul model dezvoltat de echipa sa.
„Am creat modelul SystemsAge - un instrument care măsoară îmbătrânirea pe 11 organe diferite (inimă, creier, plămâni, mușchi, rinichi etc.) dintr-o singură probă de sânge, bazat pe un miliard de puncte de date și algoritmi AI. Acesta permite medicilor să vadă care organ îmbătrânește mai repede și să intervină țintit. Poți avea o vârstă biologică generală mai mare, dar cauzată de faptul că inima ta are 11 ani peste media normală, în timp ce rinichii tăi sunt mai tineri cu 5 ani. Astfel, medicul poate concentra tratamentul pe organele afectate”, a explicat cercetătorul în cadrul Congresului Internațional de Longevitate.
Prezentarea sa de la București a confirmat un lucru esențial pentru viitorul medicinei: inteligența artificială nu este doar un buzzword, ci devine un aliat real în înțelegerea îmbătrânirii și în construirea unei medicine de prevenție cu adevărat personalizate. Iar faptul că aceste modele sunt discutate și prezentate în premieră și în România arată că țara noastră începe să participe activ la dialogul internațional despre viitorul longevității.
Congresul Internațional de Longevitate a fost organizat în parteneriat cu International Longevity Alliance și Vetek Association - the Movement for Longevity and Quality of Life. Evenimentul a deschis oficial Longevity Expo Forum Fest - singurul târg din România dedicat longevității, organizat de Antena 3 CNN și Longevity Magazine până pe data de 13 noiembrie la Biblioteca Națională a României.
Comentează