Premium
Biserica Ortodoxă Rusă a cerut luni autorităţilor turce să dea dovadă de "prudenţă", declarându-se "îngrijorată" de dorinţa afişată de preşedintele Recep Tayyip Erdogan de a reconverti fosta bazilică Hagia Sophia din Istanbul într-o moschee, informează AFP.
"Orice încercare de a umili sau de a călca în picioare moştenirea spirituală milenară a bisericii din Constantinopol este percepută de către poporul rus - în trecut ca şi azi - cu amărăciune şi indignare", a avertizat patriarhul Moscovei.
Plan inedit al unui român din Italia - S-a întors să achite nota de plată după ce a jefuit un bar
"O ameninţare pentru Hagia Sophia este o ameninţare la adresa întregii civilizaţii creştine şi, prin urmare, la adresa spiritualităţii şi istoriei noastre", a adăugat el, solicitând guvernului turc să dea dovadă de "prudenţă".
Cea mai înaltă instanţă administrativă din Turcia a analizat joi o cerere de transformare a fostei bazilici Hagia Sophia într-o moschee, măsură pe care preşedintele Recep Tayyip Erdogan o solicită cu riscul creării de tensiuni cu mai multe ţări.
Instanţa trebuie să-şi anunţe decizia în termen de 15 zile.
Operă arhitectonică majoră, construită în secolul al VI-lea de bizantini, Hagia Sophia este inclusă în Patrimoniu Mondial UNESCO, fiind totodată una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul. Convertită în moschee după căderea Constantinopolului în 1453, Hagia Sophia a fost transformată în muzeu în 1935 de liderul tinerei Republici Turce, Mustafa Kemal, nerăbdător să "o ofere umanităţii".
Hagia Sophia a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, astăzi muzeu în Istanbul. Prima biserică de pe acest loc a fost construită de Constantin cel Mare în anul 325, dar a ars într-un incendiu în anul 404. Reconstruită de Teodosiu al II-lea în 415, biserica a fost din nou arsă, în timpul Răscoalei Nika din 532. Clădirea și-a primit forma finală în 537 sub împăratul Iustinian I. Era foarte importantă pentru ortodoxia timpurie și pentru Imperiul Bizantin, fiind primul exemplu de arhitectură bizantină. Interiorul său decorat cu mozaicuri, coloanele de marmură și acoperișul sunt de o mare importanță artistică.
Se spune că slujbele ținute în Sfânta Sofia erau grandioase, iar participarea la una din aceste slujbe a determinat delegația cneazului Vladimir I să opteze pentru creștinarea rușilor de către Patriarhia de Constantinopol.
Ultima ceremonie creștină a fost ținută la data de 29 mai 1453. În prezent oficialități ale Patriarhiei Ecumenice și ale Sfântului Scaun întreprind demersuri pentru restituirea Sfintei Sofia către Biserica Ortodoxă.
Sultanul Mahomed, cuceritorul Constantinopolului, a dat ordin ca Sfânta Sofia să fie transformată în moschee. Legenda spune că pe unul din pereții albi s-a păstrat amprenta palmei pline de sânge a sultanului.
Moscheea a fost trasformată în muzeu în 1934 sub regimul secularist al lui Mustafa Kemal Ataturk.
