Evenimentul Zilei:
PSD își face planuri serioase ca la toamnă, înainte de alegerile parlamentare, să dărâme Guvernul Dacian Cioloș prin moțiune de cenzură.
Strategia a fost discutată de liderii partidului și agreată de principiu. Social-democrații vor să restrângă drastic puterile miniștrilor tehnocrați, pentru ca aceștia să se ocupe exclusiv de organizarea scrutinului. Scopul este de a-i împiedica să reglementeze în domenii sensibile precum reforma administrației publice, privatizările sau, Doamne ferește, să adopte unele reglementări care să accelereze lupta anticorupție. PSD crede că un astfel de gest politic de forță i-ar aduce câștiguri de imagine consistente. Dărâmarea Guvernului ar demonstra cât de puternic este partidul înainte de alegeri, i-ar conferi o aură de invincibilitate, i-ar netezi eventual drumul către revenirea la guvernare.
Miza este foarte mare pentru socialdemocrați. Dacă nu vor reuși să câștige împreună cu ALDE procente care să le permită formarea unei majorități, președintele Klaus Iohannis îl va propune din nou pe Dacian Cioloș pentru funcția de prim-ministru. De aceea, identificarea lui Cioloș drept adversar al PSD este absolut necesară, iar războiul cu tehnocrații trebuie purtat cu toate mijloacele.
Un astfel de mijloc este blocarea Justiției, care, dacă ar avea succes, ar mobiliza activul de partid. Hoardele social-democrate, care se pregătesc să preia guvernarea doar pentru a spolia în liniște banul public, au nevoie de un astfel de stimulent. O lovitură precum grațierea colectivă i-ar determina să „pună osul” în campania electorală și să maximizeze astfel scorul PSD.
Până la moțiunea de cenzură, interesul PSD este să facă viața actualului guvern un calvar. Din acest motiv, acționează pe două paliere: exercită presiuni inimaginabile asupra ministrului Justiției, Raluca Prună, pentru a promova o lege a amnistiei, și adoptă legi în Parlament, care cresc salariile unor categorii de bugetari, fără să țină cont de implicațiile bugetare. Guvernul este nevoit să le conteste la Curtea Constituțională, motiv pentru care își pune astfel în cap o parte din funcționarii publici, care ar fi beneficiat de pomenile electorale.
Este evident că revolta din penitenciare are un substrat politic consistent. Pușcăriile sunt conduse de oameni cu spate politic, care nu au niciun interes să rezolve situații, ci dimpotrivă. Revoltele se amplifică pentru că aceștia nu iau măsuri suficient de ferme. Cum altfel să fi ajuns infractorii pe acoperișurile pușcăriilor dacă nu prin bunăvoința gardienilor? Funcționari ai statului sprijină acest atac la ordinea de drept, pentru că știu că, ajutând PSD, vor fi răsplătiți dacă acest partid va câștiga alegerile. Ca să nu mai vorbim că lupta anticorupție le cam pute.
Digi24:
Atacurile teroriste recente demonstrează cât de mult a penetrat ISIS în Europa, Africa de Nord și anumite părți din Asia. Dacă ISIS reușeste să-și mențină pozițiile în Siria și Irak vom continua să fim martorii carnagiilor provocate de această grupare.
ISIS are o armată mică, ce conține, după estimările SUA, între 20.000 și 25.000 de luptători în Irak și Siria și alți aproximativ 5.000 în Libia. Comparativ cu numărul personalului militar activ din Siria (125.000), Irak (271.500), Arabia Saudită (233.500), Turcia (510.600) sau Iran (523.000), ISIS este semnificativ mai mic.
Israelul și ISIS
Deși în septembrie 2014, Președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, declara că ISIS va fi slăbit și distrus, SUA și aliații săi, Turcia, Arabia Saudită și Israel (indirect) și-au îndreptat atenția mai degrabă pe înlăturarea regimului instaurat de Bashar al-Assad în Siria.
Trebuie să ne pună pe gânduri candida declarație a Șeful Statului Major al Israelului, Herzi Halevy (declarație pe care mi-a transmis-o un jurnalist ce a luat parte la discursul în cadrul căruia Halevy a rostit fraza cu pricina): „Israel nu dorește să asiste la un deznodământ din Siria care presupune eliminarea (grupării ISIS), urmată de o retragere a forțelor aliate din zona respectivă, urmată de (un Israel) nevoit să se confrunte cu Hezbollah și Iran mult întărite”.
Israelul se opune ISIS, însă principala preocupare a israelienilor este sprijinul acordat de Iran regimului Assad. Assad oferă Iranului un paravan care permite sprijinirea grupărilor paramilitare ostile Israelului, precum Hezbollah și Hamas. Astfel, Israel prioritizează înlăturarea lui Assad și abia apoi înfrângerea ISIS.
Statele Unite și ISIS
În cazul Statelor Unite, unde principala direcție a politicii externe este dictată de către neoconservatori, războiul din Siria nu reprezintă altceva decât o continuare a planului de hegemonie globală americană, concept lansat de Secretarul Apărării, Richard Cheney și de Sub-Secretarul Paul Wolfowitz, la sfârșitul Razboiului Rece.
În 1991, Wolfowitz îi transmitea Generalului american Wesley Clark următoarele: „Însă lucrul extrem de important pe care l-am învățat (în urma Războiului din Golful Persic) este faptul că putem să intervenim militar în regiune – Orientul Mijlociu – fără ca sovieticii să ne oprească. Avem la dispoziție între 5 și 10 ani în care să facem curat acolo, prin îndepărtarea vechilor regimuri sovietice – cele din Siria, Iran (sic!) și Irak – până când va apărea o nouă superputere pe scena globală, care să reprezinte o provocare la adresa noastră”.
Numeroasele războaie duse de Statele Unite în Orientul Mijlociu – Afganistan, Irak, Siria, Libia și altele – au urmărit scoaterea din scenă a Uniunii Sovietice, ulterior a Rusiei, dar și asigurarea unui avantaj hegemonic american. Toate aceste eforturi au eșuat...
Cum poate fi învins ISIS
Assad și omologii săi irakieni ar fi capabili să învingă ISIS, cu condiția ca SUA, Rusia, Arabia Saudită și Iran să ofere sprijin aerian și logistic. Într-adevăr, Assad va rămâne astfel la putere. Într-adevăr, Rusia își va face din Siria un aliat loial. Și da, Iranul va avea influențe mari în zonă. Cel mai probabil, atacurile teroriste vor continua pentru o vreme, chiar în numele ISIS. Însă gruparea teroristă nu va mai avea baze în Siria și Irak.
Acest scenariu va conduce la dispariția ISIS din Orientul Mijlociu și poate pune bazele reducerii tensiunilor din regiune. Statele Unite și Rusia ar putea să încheie noul război rece, prin încercarea comună de eliminare a jihadismului terorist (coroborată cu promisiunile că NATO nu va primi Ucraina în structurile sale și că va reduce investițiile în capacitățile defensive din Europa de Est, ceea ce poate contribui semnificativ la îmbunătățirea relațiilor diplomatice dintre cele două superputeri).
Comentează