Profesorul și politologul Cristian Pîrvulescu ne-a oferit o analiză a situației politice la zi, dar și o perpesctivă asupra problemelor politice pe termen lung. Pîrvulescu consideră că actualul Guvern ar putea fi dărâmat, însă nu prin alegeri anticipate, așa cum ar dori PNL. În același timp, Victor Ponta va avea soarta lui Tăriceanu: pierde funcția de prim-ministru, atunci va pierde și șefia PSD.
R. Cum vedeți anunțul PNL privitor la preluarea guvernării? Ar fi indicat, nu ar fi indicat?
C.P.: Acum depinde cine de cine dă indicațiile. Sigur, stabilitatea este un bun politic, în sensul general al cuvântului, dar nu orice stabilitate. Nimic nu e mai stabil decât o dictatură și totuși dictaturile nu sunt nici eficiente din punct de vedere economic și nici dezirabile. Totul ține de jocul politic democratic, ca urmare, dacă PNL va obține sprijin politic consistent, va putea răsturna acest Guvern. Ponta este slăbit de înfrângerea de la prezidențiale, dar principalele lovituri le va primi din partea propriului partid. Bun, înțeleg că în momentul de față Geoană încearcă să organizeze un nou partid, vom trăi și vom vedea. Până una, alta, majoritatea este cu nici o lună în urmă confirmată, deci pare să fie suficient de stabilă.
R: O majoritate covârșitoare. Cum se schimbă o astfel de majoritate?
C.P. Aduceți-vă aminte, Ungureanu devine prim-ministru cu o majoritate confortabilă, nu covârșitoare ca asta, dar confortabilă și în aprilie este dărâmat. Orice se poate schimba, pentru că strategiile se schimbă. Depinde foarte mult de disponibilitatea PNL de a face aceste mișcări. Afirmațiile celor doi co-președinți nu au lăsat un spațiu foarte mare de manevră. Ei au spus că își doresc preluarea guvernării și alegeri anticipate, ori în momentul în care pui problema alegerilor anticipate, în acel moment introduci un imprevizibil în discuție și, practic, nici unul dintre partidele care sprijină în acest moment PSD, nu este interesat în alegeri anticipate. Nici UNPR, nici PC, nici PLR, nici UDMR, care este între opoziție și majoritate. Atunci când pui problema schimbării Guvernului prin alegeri anticipate, practic, dai actualului Guvern șansasă reziste un timp mai lung.
Guvernul poate cădea. Problema este ce reforme se angajează în continuare. Să nu uităm: discutăm de un nou președinte, deci despre un nou ciclu politic. Președintele a lansat, la discursul inaugural niște teme și va avea consultări cu partidele. Înțeleg că prioritățile sunt modificarea Constituției, modificarea legii electorale și reforma administrativă. În condițiile astea ai nevoie de o minimă predictibilitate pentru că toate cele 3 reforme sunt esențiale în primul an al mandatului lui Iohannis, pentru că ulterior riscurile unui eșec cresc considerabil. Pentru toate acestea ai nevoie de consens, iar consensul trebuie realizat obligatoriu între putere și opoziție. Pe Constituție ai nevoie de 2 treimi, dar este dorit un consens larg. Pe reforma administrativă ești dependent de Constituție, iar Legea electorală, în măsura în care doresc să o aplice la următoarele alegeri, conform deciziei CCR din 2012, trebuie să o realizeze cu un an înaintea alegerilor. Practic, alegerile anticipate, dacă se vor face, vor fi organizate pe vechea lege, deși nimic nu ne spune că rezultatul de acum va fi cel din 2012. Atunci, USL avea 60% din voturi și 70% din mandate, acum PNL are intenție intenție de 47%, așadar nu ar crește numărul de parlamentari. În 2012 a fost un accident din cauza numărului mare de voturi al USL și atunci, pentru menținerea proporționalității și pentru ca domnul Blaga să poată să se exprime în Parlament s-a ajuns la această soluție. Altfel, PDl nu ar fi fost în Parlament dacă nu exista compensarea.
R: În aceste condiții, cum s-ar putea modifica Legea electorală?
C.P.: În linii mari, ei se pot înțelege într-o săptămână pe Legea electorală. Problema este legată de Codul Electoral și nu Legea electorală în sine. Ceea ce am trăit la alegerile prezidențiale din 2014 este o chestiune care se leagă de Codul Electoral, adică de modul de organizare a alegerilor. Ar trebui să avem un Cod Electoral care să coțină toate legile. Așa cum este Codul Penal, așa ar trebui să fie și Codul Electoral, iar procedurile să fie unitare. După aceea, este nevoie de resolvarea votului Diasporei și, din punctul meu de vedere, cea mai simplă metodă este votul pe internet, care asigură, practic, asigură prezența, fără costuri suplimentare, a tuturor oamenilor la vot. Varianta pe internet asigură o securitate crescută și eu dau de mult acest exemplu: ce e mai important decât banii pe care îi avem? Folosim sistemul informatizat pentru plăți și alte tranzacții financiare și nu suntem în stare să construim un sistem pentru 2 săptămâni, cât durează alegerile? Frauda este mai greu de făcut pe internet, decât la cabina de vot. De 150 de ani de când este prezentă cabina de vot avem și fraudă. Pe internet, oamenii plecați în afară e foarte complicat cu frauda.
R. Apropo de internet. La aceste alegeri, rețelele de socializare au jucat un rol important. Ce rol ar putea juca la parlamentare, la locale?
C.P. Ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale ține de mecanica sistemului electoral. Sistemul electoral pe care îl folosim la alegerile prezidențiale, în speță o confruntare în două tururi de scrutin, duce în mod automat la bipolarizare. Această bipolarizare conduce la votul negativ, iar rețelele de socializare devin funcționale în acest cadru. Alegerile parlamentare sau locale nu au, chiar dacă va exista în ceea ce privește primarii un al doilea tur de scrutin, nu vor avea același efect, de aceea și prezența este mai scăzută. Ca urmare rețelele sociale nu vor juca un rol atât de important la parlamentare și locale, cum au jucat la prezidențiale.
Sunt de acord că nu au jucat rolul determinant la prezidențiale, dar fără televiziunile care au dat imaginile cu cei care au stat la coadă, fără telefonia mobilă nu ar fi fost același efect. Partidele au mobilizat 10 milioane de alegători și internetul a mai mobilizat 1,5 milioane de alegători. Așadar, fiecare element contează, când ai un sistem electoral care crează un cadru favorabil unei astfel de confruntări.
R. V-aș întreba: problema din diaspora a apărut între turul I și turul II, dar înainte de asta, Victor Ponta avea televiziunile în mână, în timp ce Iohannis era blocat mediatic. Atunci cum de nu a câștigat Victor Ponta?
C.P. Televiziunile au jucat un rol extrem de important, fără discuție, dar și internetul și televiziunile sunt simple medii, însă asta ni s-a fovedit: electorul discerne în final. Ceea ce s-a întâmplat la aceste alegeri, din punctul meu de vedere benefic, este că s-au dezghețat toate clivajele, că România ar putea, în fine, după 25 de ani de la căderea comunismului să-și rezolve problemele care au fost înghețate 25 de ani, de fapt 100 de ani. Ponta, fiind atât de sigur, pentru că nu doar televiziunile au indicat o victorie lejeră, dar și sondajele de opinie, ei bine, el a provocat o bună parte din electorat să participe, a motivat-o. Și atunci, aceste clivaje, cum sunt cele între Biserică și stat, au apărut. Avem un președinte lutheran și vedem atacurile ortodoxiștilor împotriva acestuia de o săptămână încoace. Vedem defensiva președintelui, care se duce la o slujbă ortodoxă la Sibiu, ca să arate că este tolerant față de toate cultele. Acesta este un clivaj care nu s-a manifestat niciodată în România până acum și este un lucru bun pentru că laicizarea societății, care nu este deloc dorită de Biserică, este un element fundamental al democrației.
Ați văzut că Transilvania a votat în proporție de 70% cu Iohannis. Clivajul ăsta, centru-periferie, se manifesta de mult. Periferia, simțindu-se izolată a reacționat și o să vedem elemente de regionalizare care se vor manifesta mult mai pregnant decât până acum. Clivajul rural-urban: orașele au votat într-un fel, cei de la țară în alt fel și asta nu pentru că cei de la țară sunt mai puțin inteligenți, ci au, pur și simplu, alte interese. Ei au interesul ca resursele să se ducă spre ei, atâta vreme cât lumea urbană își dorește ca resursele să rămână la ei, la cei care le-au produs. Inclusiv, gândiți-vă, ecologiștii, care în mod normal sunt de stânga au votat împotriva lui Ponta. Am observat că toată lumea s-a mobilizat împotriva lui Ponta, care a fost văzut ca un lider periculos. El a reușit, prin greșelile de campanie pe care le-a făcut, să dezghețe aceste clivaje, asta pentru că ei au privit, inclusiv problema clivajelor cu superioritate. Toți politicienii, acum vor să înghețe aceste clivaje, dar nu cred că le mai pot îngheța.
R. În martie avem Congres PSD, încă nu știm dacă Ponta va candida și mai avem reforma din PSD. Credeți că mai este Victor Ponta un vehicul politic?
C.P. Câtă vreme nu apare un alt lider al PSD, el rămâne singurul pe care îl au. Dacă rămâne prim-ministru până în martie, rămâne și președinte al partidului. Dacă nu rămâne prim-ministru, are foarte puține șanse să mai fie președinte al PSD. V-aș da exemplul cu Tăriceanu, care a rezistat tuturor atacurilor și constestatarilor din PNL, PDL și Traian Băsescu, câtă vreme a fost prim-ministru. Cum nu a mai fost premier, a pierdut imediat funcția de președinte, în 2009, în fața lui Crin Antonescu.
Reforma în interiorul PSD nu se poate face decât dacă faci reformă în administrație. În știința politică, partidele mari se numesc partide-cartel, pentru că ele depind de structurile locale, de aleșii locali. Aceste structuri controlează efectiv partidul. Președintele este unei federații de organizații locale. Ca să poți să schimbi partidele trebuie să schimbi structura administrativă. Spre exemplu, un primar să nu mai aibă mai mult de 2 mandate, pentru că, un primar, odată ce este ales se gândește la un singur lucru: la realegerea lui. În principiu, eu cred că ar fi bine să nu aibă două mandate consecutive, pentru că astfel, un primar se va gândi că un mandat de succes i-ar putea aduce un nou mandat, chiar dacă ar fi vorba de o pauză de 4 ani. În plus, un primar nu pleacă de la primărie, dacă simte că are șansa să mai rămână acolo. Cu un singur mandat, primarii ar mai încerca să vină și în Parlament, ar merge spre alte funcții și altfel s-ar mai primeni clasa politică.
Comentează