Interviu cu Victor Ponta și Călin Popescu-Tăriceanu despre noul lor proiect politic și alegerile parlamentare din 6 decembrie

Preşedintele Pro România, Victor Ponta, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că după alegerile legislative nu ar trebui să existe "formula clasică majoritate - minoritate", fiind o situaţie de criză, iar fostul lider ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a apreciat că un nou Guvern ar trebui să fie format în această perioadă din toate partidele parlamentare, potrivit agerpres.ro.

"Într-o situaţie de criză, cred că ar trebui toţi să punem umărul să scoatem ţara din criză, după care revenim la tradiţionalul opoziţie şi putere", a afirmat Victor Ponta.

Citește și: BIOGRAFIE - Cine a fost marea actriță Draga Olteanu Matei/VIDEO

Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat că o "formulă largă de Guvern", care să cuprindă toate forţele politice, ar trebui să funcţioneze strict pe perioada crizei.

Cei doi au vorbit şi despre fuziunea dintre ALDE şi Pro România, precum şi despre rezultatele pe care doresc să le obţină împreună la alegerile parlamentare din 6 decembrie, un procent de peste 9% din votul alegătorilor.

Tăriceanu a mai precizat că după scrutinul electoral va avea loc un congres pentru alegeri în noul partid format din fuziunea Pro România şi ALDE.

Cei doi au făcut referire şi la măsurile luate de Executiv în contextul pandemiei de COVID-19, apreciind că acestea sunt "necalibrate", iar Guvernul este unul al "haosului".

AGERPRES: Domnule Tăriceanu, dumneavoastră veniţi iniţial din PNL, domnul Ponta din PSD, partide cu istoric şi doctrine diferite. Ce v-a unit?

Călin Popescu-Tăriceanu: Eu cred că partidul nu este decât un vehicul pentru a promova idei, valori, principii, este o structură organizatorică. Eu nu pot să fiu ataşat unei structuri organizatorice. Da, îmbrăţişez nişte valori care sunt valorile liberale şi la care nu am renunţat şi nu am să renunţ. Ceea ce ne-a adus împreună este o apropiere pe care noi am construit-o în timp pentru că am lucrat împreună începând din perioada formării USL, apoi această colaborare a avut momente să zicem intense sau mai puţin intense, dar după 2014 partidul pe care îl conduceam, ALDE, a făcut parte din coaliţia de guvernare condusă de Victor Ponta, în calitate de prim-ministru, şi ,ulterior, am mai avut o serie de momente de referinţă în care am găsit de cuviinţă că este bine să ne unim forţele pentru că împărtăşim aceeaşi viziune. Este cazul, de exemplu, al alegerilor prezidenţiale, unde am susţinut un candidat comun în persoana lui Mircea Diaconu.

Acum o să întrebaţi: "Nu este o distanţă prea mare între liberalism şi social-democraţie?" Liberalismul a evoluat şi el. Astăzi, liberalismul modern presupune asimilarea componentei de solidaritate şi de protecţie socială care nu mai este apanajul exclusiv al partidelor social-democrate, iar Victor Ponta în perioada când a fost prim-ministru a luat o gamă întreagă de măsuri foarte liberale, ca un premier al unei stângi moderne, reformate, după modelul celor pe care le-am văzut în Europa, după modelul lui Tony Blair - pentru că ştiu că Victor afecţionează în mod deosebit personalitatea fostului prim-ministru britanic -, aşa încât distanţa dintre noi ideologic nu este atât de mare pe cât şi-ar imagina cineva la prima vedere. Nu mai vorbim de faptul că şi eu şi el, ca oameni care avem convingeri democratice profunde, credem într-un echilibru al puterilor în stat, necesitatea lui şi în apărarea drepturilor şi libertăţilor individuale.

Victor Ponta: Eu nu văd partidele ca pe nişte echipe de fotbal. Echipa de fotbal de când eşti mic, ţii cu o echipă până la moarte, cum se spune, nu contează pierde, câştigă, joacă bine, joacă prost. Partidele au ca scop să reprezinte comunităţi şi să promoveze politici bune. Ceea ce cred că oamenii îşi aduc aminte despre Călin Popescu-Tăriceanu şi Victor Ponta este cum au guvernat patru ani cu Tăriceanu, patru ani cu Ponta. Cred că domnul Tăriceanu a luat şi multe măsuri sociale, eu am fost considerat cel care am adoptat cel mai liberal Cod Fiscal, dar până la urmă oamenii spun: "Am trăit bine sau am trăit prost pe vremea lui Tăriceanu sau a lui Ponta". Acum, în 2020, suntem în faţa unei crize, probabil mai mari decât cea din 2010 şi, oricum, o criză mult mai mare decât am avut în ultimii 30 de ani. Problema din nou se pune: "Cine ne poate scoate din criză?" (...) Nu ne scoate o ideologie din criză, ne scot nişte măsuri concrete.

Avem amândoi o experienţă de guvernare cu bune şi cu rele, avem nişte programe pe care le-am propus foarte concrete, nu lucruri generale şi dincolo de talibanismul acesta de partid: "Eu votez totdeauna cu acelaşi partid", nu votezi cu acelaşi partid când acel partid votează prost sau promovează oameni incapabili. Genul acesta de loialitate ca faţă de partidul comunist e o chestie care nu cred că are legătură cu realitatea actuală şi cu societatea. Cred că acum se pune problema cine ştie în 2021 să ne scoată din criză sau cine ne ţine în criză şi, din punctul acesta de vedere, experienţa pe care amândoi o avem, echipele pe care am reuşit să le punem la un loc sunt un argument pentru Pro România.

AGERPRES: Este noul partid pe care l-aţi format (Partidul Pro România Social-Liberală) prin fuziunea Pro România şi ALDE noul USL?

Victor Ponta: USL a fost o idee bună în perioadă de criză. Apropo că şi atunci nimeni nu a zis de ce social-democraţi cu liberali, toată lumea a zis: "Scoateţi-ne din criză". Şi a funcţionat, dincolo de faptul că politic s-a rupt la un moment dat din considerente personale, dar USL şi-a atins obiectivul principal în 2012, 2013, 2014 a scos România din criză. Acum nu avem aceeaşi forţă organizatorică ce exista atunci, aceeaşi logistică, dar avem acelaşi scop şi avem şi aceeaşi capacitate a celor care conduc. Va fi mai greu decât atunci, criza este mai mare, domnul Iohannis este un preşedinte care are mai multă putere decât domnul Băsescu, putere instituţională, iar PSD şi PNL acum sunt, din punctul meu de vedere, două "frâne" în ceea ce priveşte ieşirea României din criză. Şi cu jocul acesta ciudat în care pe faţă se ceartă şi pe la spate totdeauna se înţeleg, dar eficienţa actului lor de guvernare este zero. Da, scopul este acelaşi ca şi al USL: să trecem peste o perioadă de criză.

Călin Popescu-Tăriceanu: Sunt asemănări şi sunt diferenţe, pentru că România a fost lovită în 2009, 2010 în principal de o criză financiară şi economică. Astăzi, criza mai are o componentă gravă care trebuie tratată - e vorba de componenta sanitară, medicală. De aici, pachetul de măsuri pe care noi îl avem are componente şi liberale în ceea ce priveşte economia şi componente sociale pentru că, pe de-o parte, este nevoie să ajuţi oamenii care sunt afectaţi de criză, mă refer la nivel de persoană fizică, fie că sunt cei angajaţi în sectorul public, în sectorul privat sau cei care sunt pensionari, categoriile defavorizate, şi programul nostru, al Pro România, prevede măsuri care sunt direcţionate către ajutorarea celor care nu au un venit minim. Programul pe care noi îl prevedem dă un ajutor de până la 2.000 de lei pentru o persoană singură şi câte 1.500 de lei de persoană, dar nu mai mult de 4.500 de lei de familie, în aşa fel încât să completăm veniturile pe care le au cu un venit minim, de criză, care să-i ajute să depăşească această perioadă dificilă.

Vedem că întreprinderile sunt lovite şi mai cu seamă întreprinderile mici şi mijlocii româneşti pentru că multinaţionalele au suficientă acumulare, osânză, ca să poată să treacă prin criză şi pentru acestea există o schemă, un sprijin economic de criză pe care l-am prevăzut, care să le permită să supravieţuiască, pentru că riscul pe care noi îl întâmpinăm este să vedem aceste întreprinderi să intre în colaps şi pierzând locurilor de muncă. Pierzându-se locurile de muncă creşte şomajul, sarcina pe buget şi vom constata că nu mai avem cu se să plătim şi să asigurăm toate obligaţiile sociale ale statului. Avem un pachet de măsuri şi pe componenta sanitară. Împărtăşim din fericire aceeaşi analiză. Opinia noastră este că aceste măsuri, cum este carantinarea, sunt complet greşite. Ceea ce trebuie făcut este o testare masivă la nivel naţional care să fie gratuită, la care să fie inclus şi sistemul privat căruia să i se deconteze aceste cheltuieli pentru fiecare cetăţean. Numai în acest fel putem să îndiguim extinderea coronavirusului. Nu închiderea unor oraşe, a unor sectoare economice, cum este HORECA, nu închiderea şcolilor sunt soluţiile care trebuie adoptate că nu mergem otova cu măsuri necalibrate.

Dacă într-o şcoală este un pericol, atunci în clasa respectivă, da, suspendăm cursurile şi trimitem profesorii şi elevii acasă, dar nu închizi toată şcoala. (...) Noi vrem să redeschidem învăţământul pentru că este o povară uriaşă şi pentru copii şi pentru părinţi. Eu sunt foarte îngrijorat pentru că amândoi suntem părinţi. Eu sunt tată a trei băieţi, din fericire cel mare a terminat studiile, dar mă uit la ceilalţi. Nu vreau să fie o generaţie sacrificată şi pentru asta trebuie să ne gândim şi, din păcate, Guvernul văd că nu este capabil să ia măsuri în afara haosului pe care l-a creat. Nu sunt capabili să gândească măsuri direcţionate pe diferite direcţii.

AGERPRES: Au existat compromisuri, de-o parte sau de alta, când aţi făcut această fuziune între Pro România şi ALDE?

Călin Popescu-Tăriceanu: Da, a existat un compromis care mi s-a părut natural să îl facem. S-a pus problema denumirii partidului şi înainte de alegerile locale am avut o discuţie cu Victor Ponta şi ne-am gândit ce denumire să adoptăm în viitor şi am hotărât un criteriu foarte simplu: partidul care va avea cele mai bune rezultate la alegerile locale va da viitoarea denumire, pentru că altfel era caraghios să stăm să facem o denumire compusă, trebuie să fie ceva care să aibă şi atracţie pentru oameni, iar părerea mea este că această denumire are un element de atracţie pentru cetăţeni, pentru că politica pe care noi trebuie să o facem este îndreptată către oameni şi către România.

Victor Ponta: Nu se face politică fără compromisuri personale. Sigur că nu ai atâtea locuri unu pentru toţi cei care voiau să candideze, era normal lucrul acesta. Pe de altă parte, avantajele de a ne uni nişte forţe mici în comparaţie cu PSD şi PNL... avantajele sunt mai mari. Eu cred că şi după 6 decembrie va trebui să facem compromisuri toţi, în sensul în care situaţia este atât de dificilă încât chiar să ne aşezăm la masă, să ne aşeze domnul Iohannis, care deocamdată ne împarte în penelişti şi anti-penelişti, dar cred că după 6 decembrie chiar şi domnul Iohannis va trebui să zică: "Ok, ăştia sunteţi cei votaţi de popor în Parlament, haideţi, aşezaţi-vă să scoatem ţara din criză". Până şi domnul Băsescu, care zicea mereu "Nu o să-l pun pe Ponta prim-ministru, nu o să accept USL", a acceptat şi bine a făcut că a acceptat. Chiar suntem într-o situaţia foarte rea ca ţară. Va trebui să facem compromisuri personale ca să ieşim din ea.

Din punctul meu de vedere, niciodată nu am avut trei crize care se vor succeda în timp. Acum e criza medicală, să dea Dumnezeu să funcţioneze vaccinul şi la anul să zicem că ieşim din ea, dar intrăm direct în criza economică pe care încă nu o simţim pentru că am împrumutat 15 miliarde de euro, i-am pus în piaţă şi încă nu s-a simţit criza, la anul nu mai ai de unde să împrumuţi, criza se va simţi. Să dea Dumnezeu să ieşim din criza economică într-un an şi vine criza educaţională. (...) Şi eu am copii. Îmi este foarte clar, mă uit la ceea ce deja se studiază ştiinţific în Marea Britanie, în Franţa, cu cât copiii stau mai mult acasă şi fac acest fake de educaţie online, cu atât capacitatea lor nu doar de a învăţa scade dramatic, dar capacitatea lor de a relaţiona. Peste 3-4 ani o să avem o generaţie a copiilor noştri care depind de telefon şi de tabletă. Eu văd o provocare mai mare decât criza sanitară de acum şi decât criza economică de peste un an. Este ceva cu ce nu ne-am mai confruntat, cu crize sanitare şi economice ne-am mai confruntat. Pentru a ne lupta cu trei crize, dintre care una este total necunoscută, o să fie nevoie să laşi orgoliile de-o parte şi interesele personale fiindcă altfel nu ieşim din ele.

AGERPRES: Cum a fost împărţită puterea în noua formaţiune?

Călin Popescu-Tăriceanu: Nu ne-am făcut mari probleme din această privinţă. Într-un partid, nu vorbesc în mod special de mine şi de Victor, suntem la o generaţie diferenţă, fiecare am avut o carieră politică destul de împlinită, nu mă pot plânge şi nici Victor nu se poate plânge, dar în rest este util să fie competiţie, pentru că altă modalitate de a selecta pe cei care sunt valoroşi, pe cei care sunt ambiţioşi, pe cei care sunt determinaţi să lupte, pe cei care au dorinţa să răzbată, pe cei care au un mesaj propriu pe care să-l ducă la electorat cel mai bine este să-i selectezi în acest fel, într-o competiţie. După alegerile parlamentare, am hotărât: vom avea un nou congres la care vom face alegeri, ceea ce este mai important.

AGERPRES: Pentru dumneavoastră va fi creată o anumită funcţie?

Călin Popescu-Tăriceanu: Nu-mi fac probleme din această privinţă. Cred că important este ce suntem în măsură să facem, nu ce funcţii avem, pentru că nu funcţia te ajută ca să fii o voce în spaţiul public sau în interiorul unui partid.

AGERPRES: Care este rezultatul pe care mizaţi la alegerile parlamentare? Şi ce se întâmplă dacă nu îl veţi obţine?

Victor Ponta: Noi ne-am propus, în mod realist, să obţinem cel puţin rezultatul de la prezidenţiale când a fost singura dată când am fost împreună. Anul trecut l-am susţinut pe Mircea Diaconu şi am obţinut aproape 10%. Acum suntem împreună oficial, avem toate echipele şi mesajele foarte clare şi vrem să ne batem pentru a treia poziţie sau a patra, cel mult, în Parlament. Important este ca prin aceste voturi pe care le vom obţine şi pe care le vom avea reflectate în ponderea parlamentară să depindă de noi ca viitorul Guvern să ţină cont de măsurile pe care le-am propus. De fapt, asta va fi condiţia, nu condiţia să fie Tăriceanu într-o funcţie sau Ponta, ci condiţia va fi să facem ce trebuie să deschidem şcolile, testare naţională, să avem venitul minim de criză şi sprijinul economic de criză, să revenim la legea 223/2015 privind statutul militarilor. Asta vom negocia şi eu nu văd niciun partid care să fie împotrivă, nu văd de ce ar fi împotrivă la aceste idei, doar pentru că sunt ale noastre. Chiar sunt corecte şi nu am văzut niciun fel de critică temeinică la adresa lor.

În rest, oamenii pe 6 decembrie cred că sunt foarte conştienţă că, dincolo de senatorul, deputatul local, votează de fapt pentru viitorul Guvern. În acest moment sunt trei candidaţi oficiali pentru funcţia de prim-ministru: domnul Orban din partea PNL, domnul Cioloş din partea USR şi eu din partea Pro România, PSD nu şi-a pus candidat şi probabil că nici nu vor să guverneze, sper că o să ne sprijine pe noi. Domnul Iohannis poate să ţină cont de aceste trei propuneri care sunt publice, care practic trec printr-un vot sau poate să vină cu a patra propunere, poate să fie una mai bună decât noi, cei trei, sau una mai proastă. Nu ştiu. Însă, important este ca viitorul prim-ministru, că-l cheamă Ponta, Orban sau Cioloş, să ia măsurile pentru criză. Suntem în criză. Negarea şi discursul acesta pe care îl văd la domnul Cîţu că suntem într-o explozie economică, că avem bani de toate îmi aminteşte de poezia lui Păunescu cu "Ultima noapte pe Atlantida" - îi intra apa în gură şi el striga că este secetă. Cred că este cea mai mare greşeală. La fel, negarea cazurilor de COVID, faci 10.000 de teste şi îţi ies 5.000 de cazuri pozitive, este un dezastru mondial pozitivare 50%, dar nu avem cazuri de COVID. Avem paturi şi este foarte bine la ATI şi oamenii mor arşi la ATI. Negarea realităţii trebuie să înceteze după 6 decembrie. Şi din punctul acesta de vedere, PNL ar trebui să se schimbe fundamental după 6 pentru că, fiind partidul preşedintelui, vor conta foarte mult. (...) Noi ne-am propus să luăm cât am luat la prezidenţiale: peste 9%, în jur de 10%.

Călin Popescu-Tăriceanu: Traversăm, într-adevăr, o criză majoră, o dublă criză economică şi sanitară şi cu o componentă socială care nu poate fi neglijată. Anul 2021, după alegeri, cel mai probabil va fi consacrat pansării rănilor. Va trebui să depăşim această perioadă grea şi să revenim la normalitate. Problema care se pune este ce facem pe viitor, adică orizontul nu trebuie să fie limitat numai la 2021, nu vorbesc de noi, eu vorbesc din postura noastră a celor care am avut o experienţă de prim-miniştri şi care înţelegem că viitorul nu se poate limita la un an de zile. Aici intervine şi rolul preşedintelui, ce vrea să facă preşedintele. Dacă preşedintele înţelege care este rolul constituţional de factor de coagulare a energiilor acestui popor şi energiile care sunt reprezentate de partidele politice el ar trebui să se gândească la o formulă inclusivă în aşa fel încât România să poată să fie în măsură să elaboreze un proiect de ţară cu care să evolueze spectaculos.

Eu rămân să cred că România are un potenţial uriaş pe care nu l-a valorificat şi într-o formulă partinică, aşa cum vede preşedintele cu PNL, nu va putea să realizeze mare lucru. Este nevoie de o formulă politică mai amplă care să regrupeze principalele forţe politice şi nu numai, principalele forţe ale societăţii - mediul academic, intelectuali, biserică, toate instituţiile fundamentale şi să ne propunem un proiect major. Astfel încât România să ajungă în Europa să fie a şaptea sau a şasea putere, după ieşirea Marii Britanii, din punct de vedere economic, lucru care nu ar fi o supra performanţă pentru că România este oricum a şasea ţară ca mărime a suprafeţei geografice şi a populaţiei. Dacă noi am performa strict proporţional cu ponderea pe care o avem, greutatea pe care o avem, atunci am fi într-adevăr o forţă la nivel european şi să ştiţi că glasul unei ţări se bazează pe forţa economică şi atâta timp cât România va avea o economie firavă, glasul ei la nivel european nu se va putea auzi. De ce este important acest lucru? Pentru că vedeţi că într-o măsură din ce în ce mai mare soarta României şi a românilor se decide la Bruxelles. Dacă acolo nu eşti capabil să îţi promovezi interesele şi să-ţi aperi interesele, atunci sunt celelalte ţări care vor ocupa locul pe care tu îl laşi liber şi eu vreau mai mult şi pentru România şi pentru români şi aşa vrea şi Victor Ponta, amândoi având această şi experienţă, şi înţelegere a lucrurilor la nivel european.

AGERPRES: Nu mi-aţi răspuns ce se se întâmplă dacă nu veţi obţine acel procent.

Victor Ponta: Liderul este vinovat întotdeauna. Eu îmi asum acest lucru şi, dincolo de asumarea politică pentru rezultate bune sau proaste, eu mi-am asumat ca prim-ministru, când statul român nu a reacţionat bine în urmă cu cinci ani. Din păcate, deocamdată sunt singurul care a făcut chestia aceasta în România, deşi cred că statul român a greşit de multe ori, nu doar la Colectiv, însă alţii consideră că nu trebuie să-şi asume niciodată nimic şi să dea vina pe toată lumea. Îmi place formula din ultimele zile: "Suntem toţi vinovaţi". E o mare ticăloşie. Nu suntem toţi vinovaţi, sunt câţiva oameni responsabili şi cineva trebuie să răspundă. Când suntem toţi vinovaţi nu răspunde nimeni. Putem să fim toţi vinovaţi de schimbările climatice, dar când statul român în diverse puncte crapă, trebuie să existe vinovaţi. Eu mi-am asumat o vină pentru statul român în 2015, nu era ceva ce mă privea direct, că nu era în atribuţiile mele, dar am considerat că trebuie să-mi asum. Suntem în 2020, oamenii mor în spital şi suntem toţi vinovaţi, deci nu este nimeni.

AGERPRES: În ce sens vă veţi asuma?

Victor Ponta: Este un proiect pe care l-am pornit - Pro România - la care domnul Tăriceanu şi echipa ALDE a venit în sprijin şi apreciez foarte mult acest lucru şi obiectivul meu este de a duce acest proiect să crească mai departe în Parlament şi să ne pregătim pentru 2024.

AGERPRES: De ce Victor Ponta este propunerea de premier şi nu Călin Popescu-Tăriceanu?

Călin Popescu-Tăriceanu: În politică este foarte important să ştii să conjugi două elemente: experienţa cu energia, cu dinamismul. Din acest punct de vedere, cred că era normal şi firesc ca propunerea de prim-ministru să fie Victor Ponta, care este mai tânăr decât mine şi pentru că rezultatele pe care le-a obţinut la ultima confruntare electorală sunt mai bune. Vorbeam mai devreme de competiţie şi de recunoaşterea valorii, aşa trebuie judecat dacă vrem să facem o construcţie care să stea pe picioarele ei multă vreme de acum înainte.

AGERPRES: Care au fost criteriile pe baza cărora au fost desemnaţi candidaţii la alegerile parlamentare? Pentru că vă dau un exemplu, la Prahova lista pentru Camera Deputaţilor este deschisă de Alexandru Iacobescu, un apropiat al fostului deputat Sebastian Ghiţă şi, de altfel, a şi fost audiat în dosarele de la DNA în care Ghiţă este inculpat.

Victor Ponta: Vă povestesc eu cum este la domnul Negulescu. Mă bucur că nu aţi trecut pe acolo, că la domnul Negulescu pe care l-aţi invocat acum ca pe o autoritate juridică de marcă era ca în anii '50, adică nu trebuia să ai nicio legătură cu vreo vinovăţie, trebuia doar să deranjezi interesele sale mafiote. Am făcut candidaţii împreună, am încercat să combinăm toate energiile şi tot potenţialul local. Iar din punctul meu de vedere, echipa care ne va reprezenta în Parlament acoperă practic ceea ce amândoi avem: experienţă parlamentară, domnul Tăriceanu mai mult chiar decât mine, ceea ce are nevoie un partid mai mic şi anume să aibă reprezentanţi cam în fiecare comisie. În rest, chestiuni locale şi asta că te-a anchetat Negulescu, din punctul meu de vedere, este ceva de laudă. Negulescu nu a anchetat oameni necinstiţi, a anchetat numai oameni care îi deranjau interesele lui mafiote. Eu am fost cel mai păţit. Amândoi am fost inculpaţi de nu ştiu câte ori şi achitaţi de fiecare dată.

Călin Popescu-Tăriceanu: Am citit ieri cu îngrijorare ştirea potrivit căreia din nou există un număr record de mandate de ascultare telefonică pe aşa zisă siguranţă naţională. Amândoi am trecut prin experienţe nu foarte plăcute care ne-au afectat şi pe noi, şi cariera noastră politică, dar nu în ultimul rând familia, prietenii, cunoştinţele, oamenii care ne-au privit şi care, bineînţeles, au avut semne de îndoială. Am trecut de aceste lucruri, dar cu nişte sacrificii şi am militat amândoi ca acest sistem pervertit, care se crease între justiţie şi servicii să fie demantelat. Acum, aceste semnale care apar, plus iniţiativa legislativă a ministrului Predoiu care este în Parlament în momentul de faţă şi care ieri a fost adoptată tacit la Camera Deputaţilor, iniţiativă prin care se dă posibilitatea din nou a se folosi mandatele de ascultare. Ascultările, înregistrările furnizate de serviciile secrete în instanţă pe mine mă îngrijorează profund pentru că nu acesta este modelul de stat democratic şi de justiţie independentă. Dacă nu vom avea o justiţie independentă, atunci România va fi condusă în continuare de clanuri mafiote. Azi e Negulescu, mâine e nu ştiu cine. Nu se poate aşa ceva. România va rămâne în continuare o Cenuşăreasă a Europei.

AGERPRES: Au fost nişte demisii recente din Pro România care invocau probleme la centru. Cosmin Răzmeriţă spune că demisionează ca urmare a faptului că de la nivel central "a fost impus în funcţia de co-coordonator al filialei Ilan Laufer", iar Ioana Petrescu afirma că "liderii de partid trebuie să genereze proiecte şi nu să manevreze pârghii obscure, invizibile publicului larg". Cum comentaţi?

Victor Ponta: Cred că în fiecare partid, când se fac candidaturile, apar nemulţumiţi. Nu e loc pentru toată lumea, mai ales că la Pro România locul unu este loc potenţial eligibil. Cei care nu sunt pe locul unu, cei mai mulţi dintre ei au rămas în echipă şi sprijină echipa, câţiva au fost nemulţumiţi, nu pot să mă supăr pe ei, dar e de la locurile pe liste această nemulţumire.

AGERPRES: Vorbeaţi de acea formulă de guvernare după parlamentare. Cu cine va negocia Pro România? Cu PSD, cu PNL?

Călin Popescu-Tăriceanu: Dacă este să ne referim strict la atribuţiile constituţionale, preşedintele are posibilitatea fie să facă o încercare de a construi o majoritate mai strânsă în jurul unui partid, eventual, ar fi de dorit în jurul partidului care a câştigat alegerile, sau să facă o formulă mai largă care să conţină forţele politice parlamentare, având în vedere că suntem într-o situaţie excepţională. Eu nu sunt de părere că aceasta este formula care trebuie folosită tot timpul, ci numai pentru că suntem în această criză profundă şi această formulă largă de Guvern care să cuprindă toate forţele politice ar trebui să funcţioneze strict pe perioada crizei pentru că altfel, democratic vorbind, în esenţa lucrurilor trebuie ca în Parlament să existe o majoritate şi o opoziţie. Trebuie să înţelegem că fără opoziţie democraţia nu funcţionează, trebuie o opoziţie puternică şi sănătoasă, dar pentru a depăşi aceste dificultăţi cred că ar fi foarte util pe o perioadă limitată, cu condiţia atingerii unor parametrii care să însemne ieşirea din criza sanitară şi economică şi după aceea predarea mandatului unui Guvern care îşi face majoritatea în Parlament.

AGERPRES: Această perioadă scurtă de cât?

Călin Popescu-Tăriceanu: Eu aş zice că ar trebui să fie în jurul unui an. Mi-e greu să anticipez, dar nu pentru perioada întregului mandat.

AGERPRES: Aceasta este formula pe care o propuneţi dumneavoastră?

Victor Ponta: La Cotroceni, partidele vor merge cu propunerea de prim-ministru. Noi, Pro România, avem o decizie în acest sens, vom merge cu propunerea Victor Ponta - prim-ministru. Domnul Iohannis va avea propunerea Ludovic Orban, Dacian Cioloş şi Victor Ponta, poate să aleagă pe unul dintre cei trei sau poate să vină cu altcineva. Problema, din punctul nostru de vedere, însă, o reprezintă nu atât numele, cât capacitatea de a aplica nişte măsuri care să ne scoată din criză şi asta vom discuta, nu vom negocia. (...) Suntem într-o situaţie de criză. Într-o situaţie de criză nu ai formula clasică majoritatea, minoritatea. Într-o situaţie de criză, cred că ar trebui toţi să punem umărul să scoatem ţara din criză, după care revenim la tradiţionalul opoziţie şi putere.

AGERPRES: Aveţi două condiţii pentru a vota un viitor Guvern, respectiv venit minim pentru persoanele fizice şi sprijin economic pentru companii. Mai aveţi şi alte condiţii?

Victor Ponta: Deschiderea şcolilor, testarea naţională şi legea 223/2015 pentru statutul militarilor sunt ceea ce noi considerăm absolut esenţial de pus practică de la 1 ianuarie. Altfel, un program de guvernare conţine mult mai multe lucruri, dar eu nu cred că Pro România are toate soluţiile şi tot ce e bun e la noi şi tot ce e la ceilalţi e rău. Am văzut propuneri bune la celelalte partide pe care le-am susţine.

AGERPRES: Anul acesta au fost organizate două scrutinuri electorale, în contextul pandemiei cu noul coronavirus. Dumneavoastră cum credeţi că a fost gestionată această criză sanitară?

Călin Popescu-Tăriceanu: Facem vreo legătură între criza sanitară şi alegeri? Eu zic că da, trebuie să facem o legătură. Criza sanitară nu a fost bine gestionată şi lucrul acesta se vede inclusiv prin ceea ce s-a întâmplat cu două zile în urmă cu accidentul de la Piatra Neamţ, pentru că sistemul medical este extrem de stresat, este supus unui efort continuu, fără respiro de aproape nouă luni de zile şi eu spun că era aproape de aşteptat să se întâmple un astfel de accident. E adevărat că mă aşteptam să se întâmple în zonele carantinate, dar situaţia în care ne aflăm se datorează proastei gestionări a situaţiei sanitare, pentru că în loc să se procedeze la o testare masivă a populaţiei care să permită identificarea zonelor şi grupurilor care sunt afectate de virus s-au luat măsuri la grămadă, cu carantinarea a nu ştiu câte oraşe. Nu se va putea rezolva problema, pentru că în oraşul carantinat riscul de îmbolnăvire a tuturor celorlalţi care sunt sănătoşi este mai mare decât dacă le-ai da posibilitatea celor care sunt afectaţi de virus să fie izolaţi, extraşi din acea comunitate şi să nu mai reprezinte un pericol. Mă uit şi la alte ţări. Slovacia a făcut o testare masivă, ieri am aflat că Austria recurge la aceeaşi modalitate.

Trebuie să existe soluţii. În această luptă cu adversarul invizibil nu cred că trebuie să ne declarăm învinşi sau să spunem nu ştim ce să facem sau mai mult de atât nu avem ce să facem, e o fatalitate. Nu mai suntem în evul mediu. Nu a apărut vaccinul, dar sunt modalităţi de protecţie, de izolare. Criza economică (...) s-a simţit foarte mult în România pentru că măsurile care au fost luate au fost firave. Am avut cel mai mic sprijin financiar din toate ţările din UE pentru sectorul economic, iar cele care s-au luat, cum a fost, de exemplu, programul pentru susţinerea IMM-urilor a funcţionat extrem de defectuos şi în momentul de faţă IMM-urile se plâng că accesul este foarte greoi, condiţiile de accesare pentru unele din firme sunt imposibile. Ştiţi cine poate să acceseze acest program? Firmele care au funcţionat bine. Aceia nu au nevoie de ajutor, au nevoie cei care traversează dificultăţi.

Trebuie să vorbim şi de alegeri în contextul acesta. În momentul în care întrunirile sunt interzise, nu poţi să faci campanie, care este rezultatul? Un proces electoral care este viciat. Adică nu este suficient să spunem că avem alegeri libere şi corecte dacă mergem şi punem buletinul în urnă, trebuie să existe faza preliminară, contactul între candidaţi şi alegători, alegătorii trebuie să ştie pe cine votează, vor să ştie ce idei au, ce proiecte propun, fără să ai această posibilitate efectivă de a îţi prezenta programul, democraţia şi alegerile vor fi şchioape. Şi lucrul acesta cred că este la fel de grav la alegerile locale. Lumea pune accent şi prezenţa este mult mai mare decât la alegerile parlamentare la nivel local şi în egală măsură şi pentru alegerile parlamentare vom avea aceeaşi situaţie şi acelaşi deficit democratic.

AGERPRES: Domnule Ponta, cum vedeţi ce s-a întâmplat la Piatra Neamţ, pentru că s-a vorbit despre această situaţie în aceiaşi termeni în care s-a vorbit despre Colectiv, când dumneavoastră eraţi la putere?

Victor Ponta: Realitatea este că nu prea seamănă lucrurile şi că este mult mai rău ce s-a întâmplat la Piatra Neamţ. Nu comparăm numărul de victime că aici nu asta este comparaţia. La Colectiv a fost un club privat unde nu s-au respectat regulile, proprietarii, organizatorii nu au respectat nicio regulă, la Piatra Neamţ este un spital public, teoretic este un loc în care trebuie să se respecte absolut toate regulile cel mai bine, în al doilea rând, după Colectiv, România a trebuit să gestioneze un caz pe care nu putea să-l gestioneze nici New York-ul, nici Tokyo, sute de persoane rănite sau aflate în stare critică. Acum am avut un singur pacient în stare critică, doctorul care a încercat să salveze pacienţii şi l-am transportat în Belgia. Unul singur. Nu au fost 100, nu au fost 50, unul singur la cinci ani după. În al treilea rând, acolo eu mi-am asumat răspunderea în numele statului care nu a funcţionat bine, acum nu o să-şi asume nimeni nicio răspundere.

În al patrulea rând, acum am descoperit ceea ce atunci nu exista, atunci nu erau la spitale directori oameni care nu au nicio legătură cu sănătatea. Acum am descoperit toţi uimiţi că la Piatra Neamţ, dar fiţi sigură că în toată ţara e la fel, un domn de la PNL trecut la PSD care a fost primar, care nu are absolut nicio treabă cu niciun spital este manager. Şi-a dat demisia, dar problema este că prin modificarea făcută în 2020, noi, din fericire, am votat împotrivă, dar PSD şi PNL s-au înţeles atunci, numirile la spitalele judeţene sunt numiri politice. Unde este PSD la putere îşi pune PSD, unde e PNL îşi pune PNL, dar e o modificare făcută la aşa zisa lege a stării de urgenţă. Asta era urgent pentru ei: cine pune managerul şi, de principiu, să fie politic şi să n-aibă legătură cu spitalul.

Faptul că după cinci ani situaţia în loc să se îmbunătăţească este mai rea e un eşec al nostru ca societate, dar este un eşec al celor au venit după. După mine a venit domnul Cioloş, care ar fi trebuit să facă, nu ştiu, cinci paturi în plus faţă de cele care erau. Nu le-a făcut. Domnul Voiculescu, ministrul Sănătăţii, şi-a făcut un film care a costat vreo patru milioane de euro. Cred că de cele patru milioane de euro putea să facă o secţie în care să fie tratat cel de la Piatra Neamţ, să nu trebuiască să-l ducem în Belgia. După aia au venit domnul Grindeanu, domnul Tudose, doamna Dăncilă, domnul Orban de un an de zile şi nimeni nu a făcut nimic. E mai rău decât acum cinci ani şi cred că asta spun oamenii: "S-a întâmplat nenorocirea, a plecat un Guvern, am protestat, iată, după cinci ani ne e mai rău, nu ne e mai bine decât atunci". Şi, de fapt, în faţa unei situaţii în care sunt mai puţine victime reacţia este mai proastă decât atunci.

Eu sunt absolut convins că alegerile locale, campania electorală, au pus gaz pe foc la pandemie în octombrie, noiembrie. Ceea ce avem avem şi pentru că atunci am făcut campanii o lună de zile şi pentru că nu a fost nicio măsură de protecţie că se supărau alegătorii dacă luam măsuri de protecţie. Cred că nenorocirea României în 2020 este explicată de faptul că de la început cei care trebuiau să gestioneze România avut un singur gând şi îl au şi acum - alegerile. Nu au avut gânduri cum să se lupte cu pandemia, cum să facă cu şcolile cum să facă cu economia, gândul lor a fost la alegeri - "Domne' să ajungem la alegeri şi după aia vedem noi". Da, alegerile locale au fost viciate de fapt. Eu trăiesc în Bucureşti şi aş fi vrut să văd o dezbatere între candidaţi, domnul Nicuşor Dan - doamna Firea, despre cum o să avem traficul mai bun în Bucureşti, despre cum se reduce poluarea, despre cum se coordonează sectoarele, avem şase sectoare care se bat cap în cap, despre ce se întâmplă cu Ilfovul pentru că Bucureşti este Ilfov şi Ilfov este Bucureşti. Nu am avut absolut nimic. A fost o bătaie. Doamna Firea îl acuza pe domnul Nicuşor Dan de toate relele din lume, Nicuşor Dan pe Firea. Gata s-a ales alt primar, situaţia este aceeaşi, apa caldă tot nu vine, poluarea e mai mare.

Acum avem alegeri parlamentare. Tot aştept să avem dezbateri. Domnul Orban, domnul Cioloş, eu şi nu ştiu cine mai vrea să candideze pentru funcţia de prim-ministru sau dezbateri între cel care vrea să fie deputat la Vasului, uite domnul Tătaru şi cine candidează de la noi la Vaslui să-l întrebăm: Domnul Tătaru cum se face că la Vaslui niciun spital nu are aviz de la ISU? Poate vorbiţi cu fratele dumneavoastră pe care l-aţi pus şef la ISU să ne dea aviz. Dar nu este nicio dezbatere, totul este ţinut sub preş să ajungem pe 6 decembrie.

Călin Popescu-Tăriceanu: După modelul la prezidenţiale...

Victor Ponta: Ultima dezbatere din România, apropo' de cum democraţia românească a involuat, a fost în urmă cu şase ani, între domnul Iohannis şi mine, dacă nu mă înşel la B1 Tv. Am avut două dezbateri - Realitatea, B1 -, după aia nu a mai venit la dezbateri. De atunci şi până astăzi, în şase ani în România, nu am mai avut nicio dezbatere între candidaţi. Până şi Trump cu Baiden s-au certat, dar au participat la dezbateri. În România totul este ca în epoca lui Brejnev, îngheţat, ascuns gunoiul sub preş, fiecare vorbeşte singur în faţa oglinzii. De abia aştept să am o dezbatere cu domnul Orban, domnul Cioloş, dacă este la Bruxelles, poate intră pe Zoom şi ne spune gândurile lui când va vizita România.

AGERPRES: Domnule Tăriceanu, vorbeaţi de acel program de testare în masă. Credeţi că România are capacitatea să facă o astfel de testare?

Călin Popescu-Tăriceanu: Da, sigur că da. Avem exemple de ţări care au făcut acest lucru. Belgia am văzut că acelaşi lucru vrea să facă o testare masivă şi vaccinare. Vaccinul este un fel de "Fata morgana", îl vedem, dar nu putem să punem mâna pe el, nu ştim cât mai durează până va fi livrat. Nu putem să oprim viaţa în loc şi societatea în loc. Lucrurile trebuie să meargă înainte. Testarea se poate face. Există testele rapide care sunt mai puţin fiabile decât testele acelea care se fac în laborator - PCR -, dar există. Nu se poate să stai cu mâinile în sân să nu faci nimic. Asta este specialitatea Guvernului şi să gestioneze haosul. Au promis măşti, ne aducem aminte, rezultatul zero, măcar pentru categoriile defavorizate, nu mai vorbesc de tabletele pentru elevi. Această testare, din toate punctele de vedere, nici financiar nu este inabordabilă şi medical se poate face.

Văd că sunt ţări unde numărul de teste zilnice se ridică la 150.000, la noi variază de la 10.000 la 40.000 timid şi, bineînţeles, când sunt 40.000 de teste vedem că şi procentul de infectări este foarte ridicat. Fără testarea şi izolarea celor care sunt afectaţi nu vom putea să ieşim din această criză. Mă uit cu stupoare la China, această ţară suprapopulată şi care a reuşit să depăşească această fază de explozie pe care au avut-o iniţial şi au redus la nişte limite care acum sunt în afara oricărui pericol, mă refer la epidemie. Sunt supraoameni acolo?! Nu, nu, dar...

Victor Ponta: Nu au alegeri...

Călin Popescu-Tăriceanu: Nu au alegeri şi trebuie să existe şi puţină capacitate de a organiza. Discutam de Piatra Neamţ. De la începutul crizei s-a vorbit de existenţa sau de posibilitatea apariţiei unui al doilea val. S-au pregătit spaţii la terapie intensivă? Nu. Acum o săptămână, Iohannis i-a chemat la Cotroceni să-i întrebe şi să le dea un imbold să creeze paturi la terapie intensivă. Nu există nici capacitate de reacţie şi nu există nici capacitate de anticipare la acest Guvern. Guvernul acesta este Guvernul haosului.

AGERPRES: Pentru că aţi vorbit de alegeri, în Republica Moldova, alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Maia Sandu. Cum vedeţi această alegere? Domnule Ponta, în 2016 afirmaţi că este "o variantă la fel de la ciudată şi ipocrită a Monicăi Macovei, evident fără nicio şansă, care în funcţie ar face mai mult rău decât Armata Roşie".

Victor Ponta: Da, mi-am permis să atrag atenţia că în 2016, atunci, din păcate din România nu mai exista niciun sprijin pentru Moldova. Nici nu a existat până ieri. Ieri s-a îndrăgostit toată lumea de Republica Moldova şi de Maia Sandu. Eu mă bucur că l-a bătut pe Dodon, îi urez succes, dar oamenii care au votat-o pe Maia Sandu sunt cei care au beneficiat începând de la legea lui Traian Băsescu cu cetăţenia, la ceea ce am făcut eu cu Iurie Leancă - ridicarea vizelor, microbuze şcolare, gazoduct, grădiniţe, adică un sprijin concret din partea României. Acum, degeaba câştigă Maia Sandu dacă de mâine Guvernul României nu ajută în continuare Moldova. Oamenii vor zice după câţiva ani: "Domne' am votat-o pe Maia Sandu şi nu s-a întâmplat nimic bun, poate era mai bine cu Rusia". Ca de obicei, în România unii se îndrăgostesc brusc când aud că s-a întâmplat ceva bun, dar nu fac nimic mai departe. Eu am condus guvernul care a investit cel mai mult în Republica Moldova. Cred că asta a fost apreciat de oamenii de acolo şi au văzut ce înseamnă România, nu eu, Ponta. Au văzut ce înseamnă sprijinul României şi acum trebuie sprijiniţi în continuare. Cei din Moldova timp de 30 de ani atâtea laude, pupături şi flori au primit, dar ajutor concret au primit doar în 2014-2015. Poate lângă felicitări şi pupături, le dăm din nou ajutor concret, altfel nu le foloseşte la nimic.

Călin Popescu-Tăriceanu: Momentul alegerilor prezidenţiale în Moldova reprezintă un punct de cotitură, pentru că cel puţin la nivel de discurs politic, Moldova începe să-şi întoarcă din nou privirile prin vocea preşedintelui către proiectul de integrare europeană şi eu sper ca acest proiect să fie unul de succes, pe termen mediu şi lung. Sigur că, dacă aşteptările vor fi pe termen scurt, probabil că vor fi mulţi dezamăgiţi. Maia Sandu trebuie să capete experienţă politică şi administrativă ca să poată să gestioneze o ţară care este în derivă, cu instituţii slabe, care sunt afectate de clanurile mafiote, de interesele politice contrare, de influenţa Rusiei foarte puternică. Şi eu sper ca pe măsură ce Moldova va progresa, visul nostru al tuturor de reunificare cu Moldova să se petreacă sub umbrela UE.