Premium
Fostul procuror-șef al DNA, Daniel Morar, dezvăluie o serie de detalii din culisele instituției care a băgat spaima în politicieni. Daniel Morar explică că în anumite perioade a fost nevoit să intervină mai mult public, pentru că miniștrii Justiției nu apărau deloc procurii.
În cadrul studiului ”Indexul sustenabilității DNA”, Daniel Morar prezintă o serie de detalii ce țin de bucătăria internă a DNA-ului.
”Erau procurori în DNA pe care eu îi acceptam să lucreze un an de zile doar pe un dosar pentru că era extrem de complicat și alții cărora le ceream 7 - 8 dosare pentru că gradul de dificultate era mic. Nu, nu o făceam nicidecum matematic pentru că nu îmi folosea la nimic. Dar la un moment dat, un șef bun și competent realizează care poate să ducă și care nu poate, care are curajul să între dosare mari sau nu.
(…) Și a soluționa dosare mari e un mod de promovare. Nu-țidai seama de la început că e un dosar mare, poți să ai o sesizare, o filă, și realizezi pe parcurs, după ce se dezvoltă. Și atunci o parte din procurori dau înapoi, spun că ori e prea greu, ori că nu rezistă presiunii. N-ai cum să nu vezi de-alungul unui mandat că sunt aceiași oameni care dau înapoicând e vorba de dosare grele și alții care merg înainte. Și,evident, că îi promovezi pe cei care fac dosare mari și te bazezi pe ei”, susține Daniel Morar.
Întrebat despre episodul din 2005, când el a dat afară foarte mulți procurori din DNA, Daniel Morar a explicat că acesta a fost șocul de la care instituția s-a repornit.
”Da, am dat la început, în 2005, când am făcut evaluarea DNA-ului.
Am dat afară cred că 10 – 12 oameni, prin ordin de revocare, darpână la urmă au plecat ei de bunăvoie când cazurile au ajuns pe rolulCSM. Au zis că își dau demisia. Am ajuns la DNA și am văzut că erauoameni care au soluționat două dosare într-un an și acelea cunetrimiterea dosarului în judecată. Mi-am dat seama, urmărindu-le cariera că, din 2002, în2005 ei n-au trimis pe nimeni în judecată, și nu aveau ce să caute acolo. Sigur, acesta nu eneapărat un criteriu, pentru că nu avem plan la trimiterea în judecată, doar dacă acceptămcă nu avem corupție și nu avem obiectul muncii, dar în România nu se pune problema asta.I-am dat afară, a funcționat, în afară de faptul că ai făcut curat și ai lăsat locurile acelealibere, a avut un impact psihologic deosebit pentru că, până atunci, nu se dădeau oameniafară. A funcționat ca un șoc”, mai spune Daniel Morar.
Același Daniel Morar a explicat sistemul de lucru din interiorul DNA.
”Tot timpul au venit și au plecat oameni din DNA. Era un lucru firesc, dinamica unui organism se schimbă, oamenii vin și pleacă. Dar problema este că la DNA vin oamenii cu șase ani vechime (nn: cerința minimă de experiență ca procuror pentru a putea fi angajat la DNA).
Zici că e bine pentru că au în spate ceva. Categoric e bine, dar avantajul în DNA este că, în toate dosarele grele, au lucrat cel puțin doi procurori, în echipă. Eu n-am fost pe ideea aceasta înainte să ajung șeful DNA-ului: să lucreze doi procurori, așa am găsit situația. Mă gândeam că dacă e un procuror, el decide, are echipa de poliție și tot. Plus că s-ar putea încurca între ei. Dar apoi mi-am dat seama aici că dosarele erau atât de grele și că era nevoie să fie doi sau trei procurori. De ce? Fie erau influențele foarte puternice, fie oameni agresați prin televiziuni și puteau face față mult mai ușor dacă erau doi. Dar era un avantaj și din punct de vedere al experienței profesionale: veneau unii cu șase ani vechime ca procuror, dar nu era familiarizați cu muncă DNA-ului. Și atunci erau automat delegați să lucreze cu cineva cu vechime”.
Fostul procuror-șef al DNA explică că a avut perioade lungi în care a trebuit să vină în public cu explicații, pentru că miniștrii Justiției nu apărau procurorii.
”Procurorul Șef al DNA trebuie să iasă în special când nimeni nu apără instituția. Erau perioade în care ieșeam mai des în contextul în care ministrul Justiției, Monica Macovei, tocmai a fost data afară din Guvern, în condițiile în care veniseră miniștri de Justiție neprietenoși, să nu le zicem neapărat ostili. Și chiar dacă nu ne atacau direct, nu ne apărau deloc și a trebuit să ies eu. În condițiile în care era Chiuariu, care vedeți că a fost condamnat ulterior, nu avea niciun motiv să apere DNA-ul. Când am avut apoi un ministru care a apărat mai mult DNA-ul, și vorbesc de Predoiu în al doilea sau al treilea mandat al său, n-am mai ieșit atât de des pentru că nu mai era nevoie”, a concluzionat Daniel Morar.
