Premium
De vorbă cu Sabin Drăgulin, conf. univ. doctor, Facultatea de Ştiinţe Politice din Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti
- Domnule Sabin Drăgulin, Antonio Gramsci este puțin cunoscut în România. V-aș ruga să ne spuneți câte ceva despre viața lui. Cât a influențat, până acum, gândirea politică de la noi?
- Antonio Gramsci este un gânditor politic care e studiat la nivel mondial. În spațiul intelectual din România, gânditorul sard nu a avut o soartă „fericită” deoarece nu s-a înscris în spiritul dogmatic ce s-a răspândit după al doilea război mondial. În cele trei scrisori ce au fost publicate în cadrul volumului dedicat scrierilor lui Antonio Grasci (1914-1926) se observă că apăruse de timpuriu viziuni diferite. Politica impusă de Stalin în interiorul partidului bolșevic și linia pe care a impus-o partidelor frățești din cadrul Internaționalei comuniste au fost criticată de Gramsci. Este momentul simbolic care deschide îndepărtarea lui Gramsci de un dogmatism și formalism ce s-a menținut pe parcursul mai multor decenii. Acesta este unul dintre motivele pentru care gândirea politică gramsciană nu a fost promovată, prin intermediul unor traduceri de exemplu, în perioada comunistă din România. Foarte târziu, în anii '80 un grup alcătuit din Dumitru Ghișe, Radu Florian, Florian Potra și Gheorghe Lencan Stoica, au încercat să creeze un grup de lucru care să aibă ca rezultat diseminarea operei teoreticianului sard. Căderea regimului comunist în decembrie 1989 a blocat acest proiect.
- Cum l-ați descoperit pe acest gânditor italian? Vladimir Tismăneanu l-a numit un ”Lenin al Vestului”.
- Pe Antonio Gramsci l-am descoperit târziu. La Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, unde am absolvit prima facultate, Gramsci nu a fost menționat niciodată, cu toate că, ulterior, din studiile gramsciene ce au privit fenomenul risorgimental am înțeles că viziunea acestuia s-a impus ca dominantă în istorigrafia italiană. La Facultatea de Științe Politice am auzit pentru prima dată de Gramsci la cursurile profesorului Gheorghe Stoica, însă adevărata descoperire a operei a început prin intermediul soției mele. Înscrisă în cadrul programului doctoral al Școlii doctorale a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București titlul cercetării sale a fost „Risorgimento în viziunea lui Antonio Gramsci”. Ca urmare a discuțiilor pe teme istoriografice la început și ulterior pe cele de tip teoretic dintre nou s-a întâmplat această apropiere. Obișnuit cu bibliografia gânditorlor liberali, am avut posibilitatea, odată cu studierea gândirii gramsciene, să înțeleg mai bine anumite fenomene ce s-au desfășurat în secolul care a trecut. Referindu-mă la caracterizarea domnului profesor Vladimir Tismăneanu prin care Gramsci este numit un „Lenin al Vestului”, cred că domnia sa s-a referit la impactul teoretic pe care teoreticianul sard l-a avut în gândirea neomarxistă. Eu așa „citesc” această caracterizare.
- „Scrieri (1914-1926)” apare pentru prima dată la noi. Va avea lansarea în această săptămână, la Târgul de Carte Gaudeamus din București.
- Acest volum îngrijit de Guido Liguori (președinte International Gramsci Society, Italia) și Sabin Drăgulin (coordonator al colecției „Biblioteca gramsciana”) și tradus de Ioana Cristea Drăgulin a fost publicat la editura Adenium din Iași. Lucrarea va fi prezentată și lansată sâmbătă orele 15: 30 – 16:00 la Târgul de carte Gaudeamus, sala Mircea Sântimbreanu. Sperăm înainte de orice să fie un eveniment, deoarece ultima traducere din scrierile lui Gramsci a apărut în anul 1983.
- Ce urmează, fiindcă știu că la editura Adenium o să fie o colecție Biblioteca Gramsciană, susținută de Universitatea „Aldo Moro” din Bari?
- Acest proiect cultural este sprijinit de un grup de specialiști din Bari. Ideea centrală este aceea de a oferi publicului interesat din România posibilitatea de a se reîntâni cu Antonio Gramsci prin intermediul traducerilor și a unor lucrări de specialitate ce au studiat conceptele și categoriile gramsciene. Așa cum rezultă și din Comitetul Științific, acesta fiind alcătuit din Vito Buono (Centrul interuniversitar de cercetare a studiilor gramsciane, a Universității „Aldo Moro” din Bari), Angelo Chielli (Universitatea „Aldo Moro” din Bari), Ioana Cristea Drăgulin (doctor în științe politice), Angelo d’Orsi (Universitatea din Torino), Lea Durante (Universitatea „Aldo Moro” din Bari), Guido Liguori (Universitatea din Calabria), Laura Mitarotondo (Universitatea „Aldo Moro” din Bari) și Silvio Suppa (Universitatea „Aldo Moro” din Bari), universitatea din Bari reprezintă punctul de întâlnire. Și asta deoarece Ioana Cristea Drăgulin și-a desfășurat o parte importantă din activitatea de cercetare pentru realizarea tezei de doctorat la Departamentul de Științe Police din cadrul Universității „Aldo Moro” din Bari, iar acolo a lucrat cu studioșii gramscieni.
Următorul proiect editorial pe care colecția și-l propune să îl pună în practică este acela al traducerii unor scrieri din perioada carcerală ce vor avea ca punct central studiul intitulat „Americanismul și fordismul”.
Al treilea volum va găzdui viziunea lui Gramsci asupra formării statului italian, așa cum a rezultat din teza de doctorat a doamnei Ioana Cristea Drăgulin.
Al patrulea volum va avea o importanță aparte deoarece este rezervat „lexicului gramscian”. În această lucrare se dorește explicarea termenelor, conceptelor și categoriilor pe care Antonio Gramsci le-a folosit în lucrările sale, de către specialiști recunoscuți la nivel european și mondial în domeniul studiilor gramsciene.
Interviu realizat de Alexandru Petria
