În contextul în care un tratat de o importanţă istorică va deveni o lege internaţională sâmbătă, 17 ianuarie 2026, WWF îndeamnă guvernele lumii, industriile oceanice şi comunitatea ştiinţifică să colaboreze pentru a asigura succesul acestuia, informează agenţia de presă ANSA, potrivit Agerpres.
Aproximativ două treimi din oceanele lumii, inclusiv Marea Mediterană, vor fi protejate pentru prima oară începând din această sâmbătă. WWF a salutat acordul şi cere implementarea completă a sa. Reprezentanţii WWF se declară bucuroşi de intrarea în vigoare a Tratatului privind mările libere (Acordul pentru biodiversitate dincolo de jurisdicţiile naţionale - BBNJ), considerându-l o rază de speranţă pentru sănătatea oceanului şi a planetei noastre.
Tratatul, care a avut nevoie de aproape două decenii pentru a fi încheiat, reglementează protejarea şi gestionarea a aproximativ două treimi din suprafaţa oceanului global - echivalând cu aproape jumătate din suprafaţa totală a Pământului.
Kirsten Schuijit, directoarea generală a WWF International, a declarat: "Intrarea în vigoare a Tratatului privind mările libere marchează un moment istoric pentru oceanele lumii şi pentru noi toţi care depindem de el. Întrucât tratatul devine o lege internaţională, se inaugurează o nouă eră în gestionarea oceanelor şi în domeniul cooperării, cu un potenţial imens de a oferi oamenilor un ocean şi o economie mai sănătoase şi mai reziliente".
WWF consideră că acest tratat şi implementarea sa - atât global, cât şi la nivel mediteraneean -, acolo unde acest lucru este posibil, reprezintă o contribuţie crucială pentru atingerea obiectivului global agreat prin Convenţia ONU pentru Diversitate Biologică de a proteja cel puţin 30 de procente din oceanul global până în anul 2030, precum şi pentru atingerea obiectivelor europene din cadrul Strategiei UE privind Biodiversitatea pentru 2030.
Deşi zona mediteraneeană a înregistrat progrese în anii recenţi, doar o mică fracţie din apele sale sunt efectiv protejate în prezent, iar o şi mai mică zonă este gestionată într-un mod care să salvgardeze conectivitatea ecologică.
Impacturile asupra vieţii oceanice generate de pescuitul excesiv şi distructiv, poluare, schimbări climatice şi apariţia unor ameninţări emergente precum mineritul pe fundul mării sunt probleme care nu pot fi rezolvate de o singură naţiune, nici doar printr-un management sectorial, ci necesită o abordare holistică, iar acesta este momentul în care intervine Tratatul privind mările libere.
"În spaţiul mediteraneean, ne confruntăm cu un paradox: este unul dintre punctele fierbinţi în ceea ce priveşte biodiversitatea lumii, dar este şi una dintre mările cele mai intens utilizate. Transportul maritim, pescuitul, dezvoltarea costieră, poluarea şi criza climatică pun o presiune fără precedent aspra vieţii marine şi mijloacelor de trai ale comunităţilor costiere. Crearea unor reţele conectate de zone protejate şi bine gestionate, inclusiv a unor coridoare de migraţie, nu mai este opţională, ci este esenţială", a declarat Paolo Lombardi, de la WWF Mediterranean.
Tratatul privind mările libere consolidează, de asemenea, standardele globale privind evaluarea impactului asupra mediului pentru activităţi precum pescuitul, transportul maritim, energia offshore şi exploatarea viitoare a fundului marin. Pentru Marea Mediterană, acest lucru consolidează un peisaj de guvernanţă deja complex, care include Convenţia de la Barcelona, politicile UE şi organismele regionale de pescuit RFMO, GFCM şi ICCAT.
Cu toate acestea, WWF insistă asupra faptului că acordurile internaţionale şi strategiile regionale vor face cu adevărat diferenţa doar dacă se vor translata în acţiuni concrete. "Zona Mării Mediterane nu suferă din cauza lipsei de angajamente. Suferă de o lipsă de implementare. Acum, adevărata provocare este de a transforma aceste acorduri globale şi regionale într-o acţiune coordonată, bine finanţată şi sprijinită politic în ceea ce priveşte planificarea spaţială marină, gestionarea pescuitului, prevenirea poluării şi managementul eficient al zonelor protejate", a spus Carlotta Bianchi, manager pentru politici din cadrul WWF Mediterranean.
Tratatul privind mările libere, cunoscut şi sub numele de Acordul pentru biodiversitate dincolo de jurisdicţiile naţionale (BBNJ), a fost adoptat în iunie 2023 şi a ajuns la pragul minim de 60 de ratificări naţionale în septembrie 2025, de care avea nevoie pentru a intra în vigoare peste 120 de zile, pe 17 ianuarie 2026. Tratatul a fost de acum ratificat deja de peste 80 de ţări şi prima Conferinţă a Părţilor (COP) acestui acord este aşteptată să aibă loc mai târziu în acest an. Totuşi, mai puţin de jumătate dintre ţările mediteraneene au ratificat acest tratat crucial, iar WWF Mediterranean îndeamnă toate statele care nu au ratificat încă tratatul să facă acest lucru fără întârziere.
Comentează