Premium
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, s-a declarat nemulţumit, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, de rezultatele obţinute de elevii maghiari din judeţ la proba de limba română a Evaluării Naţionale şi a examenului de Bacalaureat şi consideră că Ministerul Educaţiei trebuie să ia mult mai în serios această chestiune.
"Se vede foarte clar că într-un judeţ unde marea majoritatea a copiilor nu sunt de limba maternă, comunicarea în limba română trebuie să fie învăţată separat. Până când copiii maghiari nu învaţă să vorbească şi să scrie în limba română, ci numai memorează subiecte şi din memorie redau, până atunci şansele la bacalaureat pentru copiii maghiari sunt mici (...) Noi asta am susţinut din start, că nu este de ajuns să fie făcute nişte manuale foarte frumoase, desenate, colorate, ci trebuie să ne uităm şi la aceşti copii, care ar trebui să comunice în limba română şi atunci eu cred că rezultatele ar fi altele. Noi, de ani de zile lucrăm cu această problematică, din păcate nu avem susţinere câteodată nici din întreg mediul politic (...) dar eu văd că altă soluţie nu este şi va trebuie să fie luată mult mai serios şi din partea Ministerului Educaţiei învăţarea limbii române", a declarat Borboly Csaba.
Acesta a spus că instituţia pe care o conduce se ocupă de mai mult timp cu această chestiune, a derulat programe, a susţinut Inspectoratul Şcolar şi primăriile, dar atribuţiile îi sunt limitate.
"Ce ne rămâne este să facem programe directe, finanţări directe, încercăm să susţinem primăriile care vor să aibă rezultate, încercăm să ajutăm Inspectoratul Şcolar, unde se poate, deci intenţii avem, voinţă avem, atribuţii, pârghii legale nu avem şi fondurile noastre sunt limitate", a mai arătat Borboly.
La rândul său, şeful comisiei de învăţământ din Consiliul Judeţean Harghita, Ferencz Salamon Alpar, care conduce şi Casa Corpului Didactic şi a ocupat în trecut funcţia de inspector şcolar general, consideră că trebuie organizate programe de formare pentru uniformizarea competenţelor de predare a limbii române ca limbă nematernă a cadrelor didactice de la şcolile maghiare.
"Noi credem că la nivelul cadrelor didactice trebuie organizat un program de formare care să uniformizeze competenţele de bază la toate cadrele didactice, nu doar în judeţul Harghita, ci şi la nivelul naţional, care predau în şcoli cu predare în limbile minorităţilor naţionale, tehnici de predare a limbilor, ca limbi nematerne. Deci, o uniformizare a acestor competenţe. După aceea, vine dezvoltarea unor materiale auxiliare, eventual alte manuale care se axează pe predarea limbii (române - n.red.) ca limbă nematernă, diferite programe digitale. Dar, totuşi, în primul şi în primul rând, noi credem că aceste rezultate au fost influenţate parţial şi de faptul că nu a existat un program de formare specific pe această componentă, pe predarea limbii nematerne, conform unor programe specific realizate şi foarte bine realizate pentru şcolile cu predare în limbile minorităţilor", a susţinut Ferecz Salamon Alpar.
Acesta a mai precizat că se lucrează la un proiect naţional de dezvoltare a unor programe de formare a educatorilor, învăţătorilor şi cadrelor didactice, în ceea ce priveşte predarea limbii române, scrie agerpres.ro.
"La iniţiativa domnului secretar de stat Kallos Zoltan, lucrăm la un proiect naţional în ceea ce priveşte învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, la limba română, în care vor fi implicate universităţi, case ale corpului didactic şi dorim să dezvoltăm programe de formare pentru dezvoltarea competenţelor lingvistice şi de predare a limbii atât la educatoare cât şi la învăţători şi la profesorii din ciclul gimnazial şi liceal", a arătat Ferencz Salamon Alpar.
Prezent la conferinţa de presă, inspectorul şcolar general Demeter Levente a precizat că rezultatele la proba de limbă română de la Evaluarea Naţională sunt într-o uşoară creştere, de la 50,84% anul trecut, la 55,51% în acest an, dar se speră la o creştere mai mare, ţinând cont că aceşti elevi au învăţat după o nouă programă.
În ceea ce priveşte rezultatele la Bacalaureat, procentul de promovare la Limba română este de 59,37%, faţă de 60,44% anul trecut, dar acesta se poate schimba, ţinând cont că peste jumătate din lucrările a căror notă a fost contestată sunt la Limba şi literatura română.
Demeter Levente a apreciat colaborarea cu Consiliul Judeţean şi Casa Corpului Didactic şi a vorbit de derularea unor proiecte comune, cum ar fi popularizarea bunelor practici ale profesorilor care au obţinut rezultate bune la aceste examene.
