Premium
Le-a cerut unitate şi eliminarea practicilor de culise care duc la scandal, dezbinare şi, în ultimă instanţă, la o soartă similară cu a PNŢCD. Cu toate acestea sfatul preşedintelui Klaus iohannis continuă să fie ignorat de către liderii liberali. În filiale, continuă concursul de certuri şi jigniri, în timp ce liberalii care au în vizor şefia partidului nu intră în cursă până nu obţin garanţiile mult dorite - reconfirmarea unor lideri locali ca şefi de filiale care să asigure controlul asupra delegaţiilor care vor veni la Congresul de la Bucureşti.
VIDEO Se complică lucrurile în Orient. China mută trupe masiv la granița cu Coreea de Nord
LEGEA salarizării unitare/ DOCUMENT + ANEXE
Există viaţă şi după 17 iunie, după Congres. Totuşi, liberalii se manifestă ca şi cum e o chestiune de viaţă şi de moarte care le va determina destinul politic de a cum încolo. Alegerile la nivelul filialelor sunt la fel de importante ca cele de la centru. Termenul de finalizare al acestora este de 2 mai, urmând un termen de încă două săptămâni până la depunerea tututor candidaturilor la şefia partidului şi la celelalte funcţii de conducere naţională ce sunt alese uninominal.
Alegerile din organizaţiile Craiova, Constanţa, Alexandria, Braşov au demonstrat cu vârf şi îndesat tensiunile din interiorul partidului, cu doar două luni înainte de Congres. După întrevederea de la Malta cu preşedintele Iohannis, liberalii au revenit însă liniştiţi la practicile obişnuite.
La Vaslui, nervii, tensiunile si orgoliile au fost la ordinea zilei când s-a pus problema alegerii noii conduceri a filialei municipale. Cele douã tabere, cea a lui Sorin Radu, susţinută şi controlată de fostul senator Dan Marian si cea a tânãrului Tudor Polak, sprijinit de liderul interimar al organizatiei judetene, dr. Nelu Tãtaru s-au înfruntat cu scrâşnete de dinţi şi acuzaţii de măsluire a acestor alegeri. Polak a câştigat la mustaţă cu doar 6 voturi în plus faţă de rivalul său care a cumulat 88 de voturi.
Iar conflictele interne sunt departe de a se fi terminat. În multe judeţe încă nu s-a ajuns la faza alegerii conducerilor judeţene şi sunt de aşteptat noi scandaluri. Miza este foarte mare. La viitorul Congres vor participa 5000 de delegaţi care vor reprezenta cele 47 de filiale judeţene şi de sector din ţară şi Bucureşti. Cine va fi ales preşedinte de filială judeţeană va fi cel care va decide componenţa acestor delegaţii, din care vor face parte îndeosebi parlamentarii şi aleşii locali, primari, consilieri locali şi judeţeni.
Ori aici e problema pentru cei care aspiră la şefia partidului. Cum de această dată numărul delegaţilor va fi de cinci ori mai mare faţă de numărul de participanţi la alte Congrese liberale, temerea unui posibil candidat precum Cristian Buşoi constă în faptul că, de această dată, liderii judeţeni care i-ar putea susţine candidatura nu vor mai putea controla modul în care votează toţi delegaţii lor.
„Buşoi vrea garanţii că nu va avea surprize la Congres. Nimeni nu i le poate da sută în sută. Se teme de popularitatea lui Ludovi Orban printre aleşii locali şi printre ceilalţi posibili delegaţi. Nici la Congresul trecut, când o filială avea în jur de 20-50 de delegaţi, nimeni nu-şi putea controla toţi oamenii. Acum, când fiecare filială va avea în jur de 100 de delegaţi, cele performanțe chiar 200, cu atât mai puţin”, ne-au explicat sursele citate.
Cristian Buşoi ar mai avea încă un motiv pentru care nu se repede să-şi anunţe candidatura la şefia PNL după reconfirmarea sa ca lider al filialei de Bucureşti. El este conştient că este soluţia de avarie susţinută de vechii liberali şi că în cazul, puţin probabil, în care Dan Motreanu şi-ar rezolva problemele în justiţie până în data de 17 mai, el ar fi abandonat de colegii de partid, susţin sursele citate.
