Premium
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis duminică, 23 august, un mesaj cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului. La scurt timp după scnadalul iscat de legea "antilegionară", preşedintele vorbeşte despre victimele regimurilor totalitare şi apreciază legislaţia de prevenire a mişcărilor extremiste. Iohannis condamnă şi pactul care a dus la ruperea Moldovei de România.
„Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului reprezintă un prilej de amintire și compasiune, dar și o ocazie de a privi cu încredere către un viitor în care disprețul față de viața și libertatea persoanei nu va mai rămâne vreodată nepedepsit. Totodată, acest moment ne obligă la condamnarea categorică și neechivocă a Pactului Ribbentrop-Molotov și mai ales a consecințelor sale nefaste pentru trecutul țării noastre.
Vă chem, așadar, să ne amintim, cu pioșenie, de victimele regimurilor totalitare, instalate pe o mare parte din continentul nostru în secolul trecut. Ieșită de sub zodia totalitarismelor, România și-a asumat, odată cu aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, valorile democratice și, în numele acestor valori și a identității noastre, avem obligația de a condamna și respinge ceea ce este greșit și nedemn în trecutul nostru recent. Astfel, aducerea-aminte nu este doar o simplă declarație simbolică, ci convingerea că această cale ne va apropia și mai mult unii de alții și ne va face să reflectăm la rosturile memoriei, la menirea încrederii în instituții și la importanța drepturilor civile pentru o națiune.
Așa cum am mai spus, semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939 reprezintă un moment tragic pentru națiunea română și o bornă cinică în istoria secolului XX. Dispreţul față de lege și față de valoarea sacră a ființei umane a făcut posibilă existenţa unor regimuri criminale care au secerat vieţile a sute de mii de oameni nevinovaţi. Victimele politicilor de exterminare iniţiate şi coordonate de regimurile național-legionar, antonescian şi comunist nu trebuie negate, uitate sau minimalizate, ci trebuie onorate și amintite. Prin măsurile și acțiunile curajoase și concrete pe care le-a luat în ultimul deceniu cu privire la condamnarea fermă a acestor regimuri, România a dovedit că s-a desprins definitiv de un capitol sumbru al istoriei sale.
Garantarea unui viitor democratic al naţiunii române depinde însă și de felul în care demonstrăm zi de zi că ştim să apărăm libertatea, drepturile omului şi valorile europene. În continuare, trebuie să fim vigilenți și să prevenim acțiunile și inițiativele radicale, utopice și extremiste, inclusiv de pe scena politică, care reprezintă atacuri la statul de drept și la democrație.
Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnică în inimile noastre!”
