Premium
Publicistul Ion Cristoiu afirmă că, după alegerile parlamentare din 6 decembrie, vom avea un guvern de colaborare PNL-USRPLUS, iar preşedintelui Iohannis nu-i pasă că liberalii trebuie să împartă puterea cu alianţa lui Barna şi Cioloş.
Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:
“În comentariul de pe cristoiublog.ro intitulat Guvernul anunţat de Klaus Iohannis miercuri, seara, nu e unul în jurul PNL, ci un Guvern de colaborare PNL-USRPLUS, un guvern în care cele două partide vor fi partenere egale, şi nu unul în umbra celuilalt, presupus stîlpul Coaliţiei, am lansat teza unei schimbări de strategie a PNL după întîlnirea de la Vila Lac 2 de marţi seara, schimbare al cărei prim semn a fost violentul atac împotriva PSD susţinut de Klaus Iohannis sub forma unui Mesaj adresat Naţiunii, imediat după ce-a ajuns în Palatul din Deal. Potrivit noii strategii, PNL va face un guvern de colaborare cu USRPLUS după alegeri şi nu un guvern în jurul PNL. Guvernul în jurul PNL a fost o strategie susţinută un timp de liderii PNL. Momentul de lansare în public a fost cel din 9 noiembrie 2020 din deschiderea campaniei electorale cînd la emisiunea lui Ionuţ Cristache de la TVR Tu votezi, România!, secretarul general al PNL Robert Sighiartău a declarat că dacă ar fi să aleagă între a guverna cu PMP sau cu USRPLUS, ar alege PMP, partid care ca şi PNL-ul. Acesta a fost semnalul. Au urmat alte intervenţii în spaţiul public ale liderilor PNL prin care s-a conturat un viitor guvern de după alegeri alcătuit în jurul PNL.
Ce înseamnă alcătuit în jurul PNL?
Experienţa postdecembristă ne dezvăluie că un Guvern alcătuit în jurul ... e unul în care un partid obţine un scor mare în alegeri şi cu acest scor, pentru a-şi asigura majoritatea în Parlament, apelează la partide cu scoruri suficient de mici pentru a pretinde formarea Guvernului, dar suficient de mari pentru a asigura, în schimbul unor posturi de miniştri şi alte ciubucuri babane, majoritatea în Parlament. Un astfel de Guvern a fost cel alcătuit în jurul PSD după alegerile din 2016. O variantă a unui astfel de Guvern e cea de după alegerile din 1992. Deşi minoritar în Parlament la nivel de cifre, PDSR a guvernat pînă în 1996, sprijinit fiind în Parlament de partide de aceeaşi orientare, PMP, PSM şi PUNR. Coaliţia a fost poreclită de noi, jurnaliştii, Patrulaterul Roşu. La un asemenea guvern se gîndea Klaus Iohannis cînd vorbea la un moment dat de un guvern în jurul PNL. Chiar dacă PNL şi PMP şi UDMR n-ar fi făcut majoritatea în Parlament Guvernul s-ar fi bazat pe sprijinul dat de USRPLUS. USRPLUS nu şi-ar fi putut permite să se alieze cu PSD împotriva unui Guvern de Dreapta.
Conferinţa de presă de miercuri, 25 decembrie 2020, a marcat o schimbare de strategie anunţată de Klaus Iohannis şi decisă la reuniunea de la Vila Lac 2:
După alegerile din 6 decembrie 2020, PNL va face un guvern de colaborare cu USRPLUS.
Temeiul acestei ipoteze lansate de mine stă înainte de toate în radiografia dialogului dintre reporter şi Klaus Iohannis pe această temă. L-am transcris în comentariul anterior. Îl reiau pentru că numai astfel voi putea aduce argumente în sprijinul ipotezei mele:
Klaus Iohannis: Mesajul meu este simplu: vor guverna împreună, iar ce numiţi dumneavoastră contre – este o nervozitate, o sensibilitate tipică pentru campania electorală. Nu toată lumea poate să rămînă calmă. Cîteodată, unii sar mai repede cu anumite mesaje, cu anumite acuzaţii, însă între PNL şi USR există o apropiere care nu cred că trebuie să se bazeze neapărat pe simpatii între persoane, ci pe concordanţă între valori şi obiective de reformă. Şi asta, evident, există.
Ramona Avramescu, Televiziunea Română: Dacă-mi permiteţi, vor guverna împreună pentru că îşi doresc să o facă sau pentru că sînt încurajaţi, poate presaţi dinspre electorat, dinspre dumneavoastră?
Klaus Iohannis: Eu îi încurajez să se apropie şi electoratul, evident, aşteaptă acelaşi lucru de la cele două partide şi sunt convins că în conducerile celor două partide va exista o deschidere semnificativă pentru această abordare.>
De regulă, Klaus Iohannis respinge o a doua întrebare a jurnalistului atunci cînd nu vrea să adîncească subiectul. De data asta el nu numai că permite o a doua întrebare, dar mai mult aduce noi amănunte faţă de primul răspuns. Astfel Klaus Iohannis atrage atenţia conducerii USRPLUS că va trebui să intre la guvernare cu orice preţ, pentru că electoratul partidului nu va ierta eroarea de a refuza asta. Nu cred că era nevoie de o asemenea avertizare. Conducerea USRPLUS ştie că după alegeri, indiferent de scorul obţinut, dacă a trecut pragul electoral, nu-şi poate permite să trimită partidul în Opoziţie. Ca toate partidele nu numai româneşti, USRPLUS trăieşte ca partid din obiectivul ajungerii la Guvernare. Declaraţiile unor lideri USRPLUS că nu vor ceda de la propunerea cu Dacian Cioloş premier sînt o simplă umflare a muşchilor electorali. Îşi imaginează vreun membru USRPLUS trecerea în Opoziţie, şi nu faţă de orice partid, ci faţă de unul de Dreapta? Primul răspuns al preşedintelui ne trimite la Guvernul de colaborare:
De ce vor guverna împreună?
Preşedintele răspunde:
<Între PNL şi USR există o apropiere care nu cred că trebuie să se bazeze neapărat pe simpatii între persoane, ci pe concordanţă între valori şi obiective de reformă.>
Unde am mai auzit noi teza obiectivelor de reformă?
Nicăieri în altă parte decît în conferinţele de presă ale lui Klaus Iohannis din ultima vreme. Pe 17 noiembrie 2020 la conferinţa de presă de marţi, chiar în Declaraţia de presă, el preciza:
Mesajul adresat naţiunii marţi, 24 noiembrie 2020, a fost dominat de teza reformelor necesare:
Avem proiecte majore de realizat în domenii neglijate de ani şi ani la rînd. Sănătatea şi educaţia sunt prioritare, cu atît mai mult cu cît provocările generate de pandemie ne-au arătat cît de grave sunt deficienţele cu care ne confruntăm. Totodată, refacerea legilor justiţiei pe baze constituţionale şi continuarea accelerată a luptei anticorupţie, eliminarea baronilor din administraţie şi reformarea administraţiei, introducerea votului în două tururi pentru primari şi aplicarea unei agende de dezvoltare verde, sustenabilă, toate acestea trebuie să devină realitate.>
Din cîte se vede, Klaus Iohannis nu se mulţumeşte să invoce necesitatea reformelor în general. El dă şi cîteva exemple de reforme care trebuie să devină realitate. Toate par a fi copiate din programul USRPLUS. Preşedintele nu numai că avansează teza unui guvern de colaborare, dar şi precizează acele reforme pe care şi USRPLUS vrea să le facă.
Avem aici cheia schimbării de strategie. Sondajele indică o cădere a PNL în sondaje. Desigur, cu redistribuiri, s-ar putea atinge de către PNL un număr de locuri în parlament pentru a face un guvern în jurul PNL. Un asemenea guvern n-ar putea face reformele structurale pe care Klaus Iohannis le gîndeşte ca fiind cele prin care va lăsa în urmă o României schimbată din temelii. Doar cu o majoritate PNL-USRPLUS Klaus Iohannis gîndeşte că va putea fi în următorii patru ani Marele Făuritor de Ţară, Omul providenţial pentru România, cel care va face ceea ce nici un alt preşedinte n-a făcut timp de 30 de ani în postdecembrism. Fireşte, un guvern în jurul PNL ar fi dat PNL întregul ciolan al puterii. Un guvern de colaborare înseamnă că PNL nu-şi va mai putea satisface pe deplin clientela politică, hămesită după un deceniu aproape de stat deoparte de ciolan. Lui Klaus Iohannis, apucat de ambiţia de a reforma România, puţin îi pasă. Ba mai mult pentru el împărţirea puterii între cele două partide e un avantaj. Le va folosi unul împotriva celuilalt, după principiul Divide et impera.
N.B. Sînt confraţi care nu împărtăşesc ipoteza mea. Bogdan Iacob de la InPolitics.ro crede că e vorba de o manevră prin care Klaus Iohannis vrea să descurajeze electoratul USRPLUS, care-şi va spune Ce rost are să mai merg la vot că tot o să guvernăm?! Pentru a face faţă manevrei – mă avertizează Bogdan Iacob – în zilele următoare, USRPLUS va reacţiona violent anti-PNL drept răspuns la declaraţiile lui Klaus Iohannis. Joi, 26 noiembrie 2020, Dacian Cioloş, cel anunţat de USRPLUS ca propunere de premier, a răspuns pe Facebook semnalului lansat de Klaus Iohannis. Nici vorbă de reacţie virulentă. Dimpotrivă, o mare deschidere către dialogul privind guvernul de colaborare. Dacian Cioloş mi-a lăsat impresia că înainte de a anunţa guvernul de colaborare, Klaus Iohannis a avut o întîlnire secretă cu cei doi copreşedinţi în cadrul căreia s-a angajat că va fi vorba de un guvern de colaborare. Scrie Dacian Cioloş:”
”
