DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ion Cristoiu, ipoteză inedită: Klaus Iohannis îndeamnă la BOICOTAREA referendumului

bzi.ro
cristoiu

Jurnalistul Ion Cristoiu susține că președintele Klaus Iohannis își boicotează propriul referendum prin faptul că îi îndeamnă să vină la urne doar pe cei care vor zice ”DA”, însă îi ignoră total pe cei care vor zice ”NU”. Cristoiu arată că interesul președintelui este ca, în primul rând, să vină cât mai mulți oameni la vot și doar așa va avea un răspuns clar din partea românilor.

”Ca și Administrația prezidențială, conducerea PNL consideră boicotare faptul că televiziunile nu organizează dezbateri despre Referendum, ba mai mult că nu îndeamnă rom'nii să vină la vot.

De boicot ar putea fi acuzat chiar PNL.

Pe site-ul oficial al PNL Referendumul nu există.

Ar fi fost normal ca Referendumului să i se fi dedicat o rubrică măcar.

Acuzația cu neîndemnatul mărturisește că Ludovic Orban nu cunoaște Legea. Prezența la Referendum e unul dintre rezultate. Televiziunile, presa, pot organiza dezbateri despre tema Referendumului, firește pro și contra, dar nu pot îndemna să se vină la vot. Asta ar însemna situarea de partea Președintelui în bătălia electorală care e Referendumul.

Lui Klaus Iohannis i-a urmat una dintre friptruistele din CNA, Dorina Rusu, grăbită să-și exprime din nou slugărnicia, pentru că Klaus Iohannis a pricopsit-o cu o funcție pe care n-ar fi obținut-o în veci, dacă ar fi să ne gîndim după meritele profesionale. Și distinsa a pus pe seama CNA absența Referendumului din dezbaterile electorale de la televiziuni, de la radiouri și în general din audio vizual.

Așa cum arătam mai sus, nu doar televiziunile, dar și ziarele, site-urile de știri, inclusiv cele prezidențiale, nu se ocupă de Referendum.

Boicototează presa Referendumul convocat de Președinte?

Nici vorbă.

Cel care boicotează Referendumul e chiar Președintele Rom'niei!

Să mă explic.

Referendumul de consultare a voinței populare a fost convocat și de Traian Băsescu.

Nu o dată, ci de două ori:

Unul 25 noiembrie 2007, pentru schimbarea sistemului de vot din Rom'nia (prezența: 26,51%).

Altul în 22 noiembrie 2009, pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari (prezența: 50,95%).

Amîndouă Referendumurile au fost inițiate din motive electorale și nu din necesitatea expresă a unei consultări populare.

Referendumul din 26 mai 2019 a fost convocat de Klaus Iohannis tot din motive electorale.

Unul dintre cele mai importante instrumente ale democrației în mers – Referendumul de consultare a voinței populare – a fost folosit de președinția Rom'niei în interes electoral.

Un instrument crucial pentru interesul național – ar putea veni o vreme cînd națiunea ar trebui consultată pentru a alege între NATO și Armata UE – a fost sacrificat pe altarul intereselor politicianiste și de Traian Băsescu, și de Klaus Iohannis.

E singura asemănare dintre Referendumurile convocate de Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

Deosebirile sînt însă uriașe:

Temele propuse de Traian Băsescu vizează chestiuni de mare amploare pentru democrația de la noi, pe care doar consultarea populară le poate tranșa. Trecerea de la votul pe listă la votul uninominal și reducerea Parlamentului la o singură Cameră prin desființarea Senatului sînt chestiuni de interes național.

Întrebările propuse de Klaus Iohannis sînt minore, tehniciste și fără minim interes din punct de vedere al democrației. Dacă Poporul ar răspunde cu Da la întrebarea privind amnistia și grațierea pentru corupție, efectele pentru democrația noastră ar fi minore. PSD e cel suspectat că ar vrea să dea amnistie și grațiere pentru corupți. Dar PSD-ul poate face asta doar cît e la putere. Referendumul lui Klaus Iohannis ne propune o întrebare valabilă doar pentru o guvernare! Întrebările de la Referendumurile lui Traian Băsescu propuneau întrebări valabile pentru toate guvernările. Erau chiar întrebări de interes național. Cînd PSD va pierde Guvernarea, chestiunea amnistiei nu se va mai pune. Referendumul din 26 mai 2019 reprezintă nu numai bani cheltuiți inutil, dar și o compromitere a instrumentului numit Referendum prin întrebări sub nivelul interesului național, întrebări ținînd de interesul personal al lui Klaus Iohannis de a pune mîna pe încă cinci ani de huzureală la Cotroceni.

Întrebările de la Referendumurile convocate de Traian Băsescu au fost prin valoarea lor de interes național puncte de plecare ale unor dezbateri pasionante pro și contra în presă, pe televiziuni. Votul uninominal a fost susținut de unii și combătut de alții în cadrul dezbaterilor cu argumente pro și contra din realitățile rom'nești. Susținătorii au declarat că prin votul uninominal alegerile vor aduce în fața electoratului persoane vii acolo unde votul pe liste aduce fantoșe propuse de partide. Adversarii au declarat că votul uninominal îi favorizează pe cei cu bani. De o rară pasiune au fost dezbaterile despre trecerea la Parlamentul unicameral. Țin minte că un adversar al trecerii, Călin Popescu Tăriceanu, a convocat argumente din istoria Rom'niei, a precizat că existența Senatului e o garanție pentru democrația de la noi. Într-un cuvînt, deși convocate din motive electorale, cele două Referendumuri anterioare au supus electoratului întrebări de mare importanță pentru democrație și pentru țară. De aceea, Referendumurile convocate de Traian Băsescu au stîrnit dezbateri aprinse pe televiziuni și fără să primească indicații. Țin minte că eu și Mihai Gîdea am organizat la Sinteza zilei numeroase dezbateri pro și contra, în cadrul cărora eu am adus argumente contra, mai ales în cazul votului uninominal.

Întrebările propuse de Klaus Iohannis nu pot fi punct de plecare pentru o minimă dezbatere. Ce dezbatere pro și contra se poate organiza pe seama primei întrebări? Ce pot spune mai mult de o două trei lozinci despre Penalii din PSD susținătorii lui Da la Referendum și de mai mult de două trei lozinci adversarii lui Da?

Deși convocate din motive electorale, cele două Referendumuri au beneficiat de implicarea lui Traian Băsescu în dezbaterea pro și contra. Traian Băsescu nu s-a mulțumit să cheme lumea la vot. A adus numeroase argumente în favoarea votului uninominal, în favoarea reducerii numărului de parlamentari, a polemizat public cu cei care se opuneau răspunsurilor de Da. Poate că nu toate argumentele lui Traian Băsescu erau convingătoare.

Erau însă argumente din care puteau porni dezbateri pro și contra.

Ca și în cazul întrebărilor puse de Traian Băsescu, luînd în serios Referendumul național ca instrument al democrației, am vrut să văd argumentele lui Klaus Iohannis pentru a merge la vot și a spune Da la cele două întrebări. Am citit cu creionul în mînă toate intervențiile lui Klaus Iohannis despre Referendum de la Mesajul Public transmis de la Cotroceni în seara de 25 aprilie 2019 pînă la zbieretele de sîmbătă, 18 mai 2019, din Piață.

Concluzia e stupefiantă:

Președintele Romn'niei, cel care a convocat Referendumul, n-a vorbit o clipă despre întrebările puse electoratului, n-a adus nici un argument în favoarea lui Da la ambele întrebări. Din seara de 25 aprilie 2019 Klaus Iohannis s-a rezumat în campania pentru Referendum la îndemnul de a veni la vot și a spune DA, pentru că așa vrea el.

Mitingul din Piața Victoriei, la care președintele a participat încălcînd Constituția, e semnificativ din acest punct de vedere. Prezentat de Ludovic Orban cu o slugărnicie întrecută doar de cea a lui Dumitru Popescu la reuniunile cu Nicolae Ceaușescu (comparația cu Stejarul e de tristă amintire în Istoria Rom'niei, deoarece ea a fost o justificare de către Dumitru Popescu a începutului de Cult al Personalității), Klaus Iohannis s-a limitat la a spune despre Referendum doar atît:

„Și fiindcă așa nu se mai poate, dragi români, fiindcă așa nu se mai poate, vă chem eu, Președintele României, la vot la referendum!

Români, vă întreb aici în Piața Victoriei: Sînteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru corupți? Și vă întreb, români, aici în Piața Victoriei: Sînteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență în domeniul justiției și a politicii penale? Atunci, dragii mei, la vot!”

Klaus Iohannis îndeamnă să iasă la vot doar cei care răspund Da la întrebările sale. Răspund Da, nu pentru că președintele ar fi adus vreun argument cît de cît, ci pentru că așa nu se mai poate.

S-ar putea să fie și rom'ni dispuși să meargă la Referendum pentru a spune Nu.

Președintele României, Klaus Iohannis, le interzice acestora să vină.

Asta înseamnă nu numai un abuz (un Referendum e convocat de președinte pentru a consulta voința națională într-o chestiune și nu doar pentru a fi de acord prin vot cu părerea președintelui în chestiunea respectivă), dar și un îndemn la boicotarea Referendumului. Sînt sigur că unii cetățeni ar vrea să meargă la vot pentru a spune Nu celor două întrebări. Acești cetățeni ar contribui la validarea Referendumului prin prezența la urne. Îndemnîndu-i pe rom'ni să vină la Referendum numai dacă spun Da întrebărilor de pe buletine, Klaus Iohannis îndeamnă la invalidarea Referendumului prin absența celor care vor să spună Nu. Deloc surprinzător, dacă vom observa că Klaus Iohannis n-a adus pînă acum nici un argument în favoarea răspunsului Da și prin asta a eliminat orice dezbatere, și mai mult, așa cum a arătat o intervenție de la Cotroceni, nici nu știe întrebările pe care, teoretic, el le-a pus.

Are interes Klaus Iohannis în boicotarea Referendumului?”, scrie Ion Cristoiu, pe blogul personal.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.