Tensiunile dintre Iran și Statele Unite continuă să escaladeze, după ce autoritățile de la Teheran au avertizat că vor răspunde cu atacuri „lungi și dureroase” asupra pozițiilor americane din regiune, în cazul în care Washingtonul va relua operațiunile militare, relatează Mediafax.
Un context foarte dificil
La două luni de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului internațional, ceea ce afectează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale.
Blocajul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor energiei și a amplificat temerile privind o posibilă încetinire economică globală.
Iranul susține că menține controlul asupra acestei rute maritime strategice ca răspuns la blocada navală americană impusă exporturilor sale de petrol. Autoritățile iraniene consideră exporturile energetice drept o sursă vitală pentru economia țării, deja afectată de sancțiuni și conflict.
Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele american Donald Trump urma să primească un briefing privind opțiuni militare suplimentare pentru a forța Iranul să accepte negocieri privind încheierea conflictului.
Informațiile privind posibile noi lovituri americane au influențat imediat piețele internaționale. Cotația petrolului Brent a depășit temporar pragul de 126 de dolari pe baril, înainte de a reveni la aproximativ 114 dolari.
Reacția Teheranului
Oficiali iranieni au transmis că orice nou atac american, chiar și limitat, va avea consecințe majore. Un reprezentant al Gardienilor Revoluției a avertizat că bazele militare americane și navele de război din regiune ar putea deveni ținte directe.
În paralel, apărarea antiaeriană iraniană a fost activată în mai multe zone din Teheran, după detectarea unor drone și aparate de supraveghere fără pilot. Agențiile de presă iraniene au relatat despre activitate militară intensă în capitală.
Totodată, Emiratele Arabe Unite au recomandat cetățenilor lor să părăsească Iranul, Libanul și Irak, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că menținerea blocajului în Strâmtoarea Ormuz poate provoca efecte economice severe la nivel global, inclusiv inflație ridicată și creșterea numărului persoanelor afectate de sărăcie extremă.
Iranul şi-a activat sistemele de apărare antiaeriană împotriva dronelor şi a aeronavelor mici
Teheranul şi-a activat sistemele de apărare antiaeriană împotriva dronelor şi a aeronavelor mici joi seară, în contextul în care se împlinesc vineri 60 de zile de conflict între Iran şi Statele Unite - termenul-limită după care preşedintele american Donald Trump este teoretic obligat să solicite autorizaţia Congresului pentru a continua războiul, informează vineri AFP, conform Agerpres.
Însă administraţia SUA a lăsat să se înţeleagă că va ignora această obligaţie, pe care preşedintele SUA ar trebui în teorie să o respecte începând de vineri, 1 mai, şi pe care democraţii nu sunt în stare să o impună.
Agenţiile de ştiri Tasnim şi Fars au relatat că, potrivit informaţiilor disponibile, sistemele de apărare antiaeriană au fost activate "pentru a contracara aeronavele mici şi dronele de recunoaştere", fără a oferi detalii suplimentare.
Cele două agenţii citate au informat anterior despre această activare, fără a specifica dacă a fost vorba de un exerciţiu sau de neutralizarea unor aeronave ostile.
"Sunetul apărării antiaeriene a încetat după aproximativ 20 de minute de activitate şi ripostă împotriva unor aeronave mici", au transmis cele două agenţii, adăugând că Teheranul a revenit la "normal".
Statele Unite şi Israelul au lansat un război împotriva Iranului pe 28 februarie şi au stabilit un armistiţiu pe 8 aprilie. În ciuda acestui fapt, impasul dintre Teheran şi Washington continuă, propulsând preţurile hidrocarburilor la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani.
Conform Constituţiei SUA, doar Congresul are dreptul de a declara război. Cu toate acestea, o lege adoptată în 1973 permite preşedintelui să lanseze o intervenţie militară limitată ca răspuns la o situaţie de urgenţă, cu condiţia ca, dacă angajează trupe americane pentru mai mult de 60 de zile, să obţină autorizaţia din partea legislativului.
Prin urmare, vineri este termenul limită, dar secretarul apărării, Pete Hegseth, a susţinut joi că, din cauza armistiţiului, "ceasul celor 60 de zile este suspendat".
"Ostilităţile care au început sâmbătă, 28 februarie, s-au încheiat", a declarat pentru AFP un înalt oficial al administraţiei americane. "Nu au existat schimburi de focuri între forţele armate americane şi Iran de marţi, 7 aprilie", a adăugat el.
Washingtonul a impus o blocadă porturilor iraniene ca represalii pentru închiderea de către Teheran a strâmtorii strategice Ormuz, prin care, înainte de conflict, trecea o cincime din hidrocarburile lumii, ceea ce a dus la creşterea preţurilor la petrol.
Un oficial american de rang înalt a sugerat că această măsură ar putea fi prelungită "pentru luni întregi".
Negocieri în impas
Negocierile diplomatice dintre Washington și Teheran par să fie într-un impas. Oficialii iranieni au declarat că nu există perspective pentru o soluție rapidă, indiferent de mediatorii implicați.
În același timp, Statele Unite discută formarea unei coaliții maritime internaționale menite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial.
Mai multe state europene analizează posibilitatea unei implicări, însă condiționează participarea de încetarea conflictului.
Persistența crizei riscă să transforme regiunea Golfului într-un nou punct critic pentru economia mondială și securitatea energetică globală.
