Iranul spune că încetarea derogărilor din partea SUA nu îi va afecta programul nuclear

Decizia Statelor Unite de a pune capăt derogărilor care le permiteau companiilor străine să desfăşoare lucrări la instalaţii nucleare iraniene nu vor afecta programul nuclear al Teheranului, a reacţionat joi Organizaţia pentru Energie Atomică a Iranului (AEOI), transmite Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

SUA au anunţat miercuri că vor pune capăt acestor derogări, care autorizau companii ruseşti, chineze şi europene să desfăşoare lucrări la instalaţii nucleare iraniene.

Rolul companiilor străine a fost convenit prin acordul nuclear din 2015 şi era menit să garanteze că programul nuclear iranian nu va fi folosit în scop militar.

'Încetarea derogărilor privind cooperarea nucleară cu Iranul (...) nu va avea în practică niciun efect asupra activităţii continue a Iranului', a declarat purtătorul de cuvânt al AEOI, Behrouz Kamalvandi, într-un comunicat postat pe site-ul organizaţiei.

Potrivit lui, decizia Statelor Unite a fost luată ca reacţie la livrările de petrol iranian către Venezuela, ţară aflată şi ea sub sancţiuni americane, şi la 'progresele semnificative ale industriei nucleare iraniene'.

Citește și: Klaus Iohannis: ‘Începând din 1 iunie se redeschid terasele, se va putea merge la plajă și se pot organiza spectacole în aer liber’

Miercuri, secretarul de stat ale SUA, Mike Pompeo, a declarat că prelungirea acestor derogări nu mai poate fi justificată, denunţând 'continuarea ameninţărilor nucleare' ale regimului iranian şi o 'escaladare inacceptabilă'.

În pofida 'campaniei de presiune maximală' desfăşurate din 2018 asupra Teheranului, după retragerea unilaterală din acordul nuclear, administraţia Trump a prelungit până acum în mod regulat aceste derogări, fără a le mediatiza însă prea mult.

Derogările, despre care oficiali spun că expiră pe 27 iulie, privesc reactorul de cercetare de la Teheran, reactorul de apă grea de la Arak, modificat sub controlul comunităţii internaţionale pentru a face imposibilă producerea de plutoniu de uz militar, şi transferul în străinătate al combustibilului uzat.

De acum încolo, statele semnatare ale acordului din 2015 şi implicate în aceste proiecte fără destinaţie militară riscă sancţiuni din partea SUA dacă le vor continua, vizată fiind în primul rând Rusia.