Premium
Zeci de mii de manifestanţi s-au adunat sâmbătă seara la Tel Aviv şi în alte oraşe israeliene, pentru a 22-a săptămână consecutiv, pentru a protesta împotriva controversatului proiect de lege privind reformă justiţiei al guvernului condus de premierul Benjamin Netanyahu, informează AFP, citat de Agerpres.
Protestatarii se adună săptămânal din ianuarie pentru a denunţa reforma promovată de guvernul Netanyahu, unul dintre cei mai de dreapta din istoria Israelului, care este şi ţinta criticilor protestatarilor.
Premierul a anunţat pe 27 martie o pauză pentru acest proiect pentru a da o "şansă [...] dialogului", dar mobilizarea împotriva reformei rămâne puternică, asemenea criticilor la adresa premierului Netanyahu, inculpat pentru corupţie într-o serie de dosare.
Potrivit presei israeliene, aproximativ 100.000 de protestatari s-au adunat la Tel Aviv, o cifră semnificativă pentru cele peste nouă milioane de locuitori ai ţării. Demonstranţii, fluturând steaguri israeliene, au blocat autostrada Ayalon în ambele direcţii. Poliţia nu oferă cifre oficiale despre demonstraţii.
Vineri seara, câteva sute de israelieni s-au adunat în faţa reşedinţei private a premierului Netanyahu din Cezareea, la nord de Tel Aviv. Manifestaţia, descrisă ca fiind "neautorizată" de către poliţie, a fost marcată de incidente violente cu poliţia şi de cel puţin 17 arestări.
"Continuăm să demonstrăm pentru a le arăta că, deşi au luat o pauză de la reformă, noi rămânem mobilizaţi şi nu vor putea să adopte legi pe ascuns", explică Ilit Fayn, un stomatolog în vârstă de 55 de ani, care a participat la mitingul organizat la Tel Aviv sâmbătă seara.
"Este foarte important pentru noi să eliminăm posibilitatea ca Israelul să devină o dictatură", a declarat Arnon Oshri, un fermier în vârstă de 66 de ani."Acest guvern corupt este plin de nelegiuiţi... poporului evreu i-a luat 2000 de ani să aibă un stat, nu-l putem pierde din cauza unei bande de de fanatici", a adaugă el.
Guvernul consideră că reforma sistemului judiciar urmăreşte, printre altele, reechilibrarea puterilor în stat prin reducerea prerogativelor Curţii Supreme, pe care executivul o consideră politizată, în favoarea Parlamentului. Criticii săi însă cred că această reformă riscă să deschidă calea spre o derivă autoritară.
