Nicio țară din Uniunea Europeană nu s-a alăturat procesului intentat de Africa de Sud Israelului la Curtea Internațională de Justiție, sub acuzația de genocid.
Plângerea, un document de 84 de pagini, depusă de guvernul sud-african în data de 29 decembrie, susține că asediul Fâșiei Gaza de către Israel încalcă Convenția pentru prevenirea și sancționarea crimei de genocid din 1948, care a fost concepută ca răspuns la exterminarea a șase milioane de evrei de către Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Euronews citat de Rador Radio România.
''Am văzut un stat care apără o organizație teroristă. Africa de Sud ar trebui să se rușineze'', a comentat Lior Haiat, purtătorul de cuvânt al delegației israeliene la Curtea Internațională de Justiție
Acuzația de genocid
Convenția acordă țărilor semnatare, printre care se numără atât Israelul, cât și Africa de Sud, dreptul colectiv de a preveni și opri crimele de genocid, definite ''acte săvârșite cu intenția de a distruge, în întregime sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios''.
Este prima dată când Israelul își apără într-o instanță campania militară în Fâșia Gaza, iar procesul este simbolic chiar și din punctul de vedere al acuzației, care se bazează pe o definiție creată de Raphael Lemkin, un jurist polonez de origine evreiască, pentru a descrie Shoah-ul.
Întrucât pentru soluționarea cazurilor aduse în fața Curții Internaționale de Justiție de obicei este nevoie de câțiva ani pentru a se ajunge la o hotărâre, Africa de Sud a cerut Tribunalului de la Haga să impună o încetare provizorie a focului ca măsură de precauție pentru a opri suferința din Fâșia Gaza, unde din octombrie și până în prezent au fost uciși peste 23.000 de oameni.
Israelul consideră că acuzația este defăimătoare, iar aliații săi occidentali, Regatul Unit și Statele Unite, au criticat și ei această mișcare, în timp ce alte țări din lume s-au alăturat procesului introdus de Africa de Sud: e vorba de Bolivia, Iordania, Malaezia, Maldive, Turcia, Venezuela și Organizația de Cooperare Islamică, care are 57 de state.
Uniunea a adoptat o atitudine ''neutră''
Instituțiile Uniunii Europene au păstrat în mare parte tăcerea cu privire la acest caz. Purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru Afaceri Externe, Peter Stano, a reafirmat sprijinul UE pentru Curtea Internațională de Justiție, însă fără a comenta cazul specific.
"Țările au dreptul să introducă cauze sau procese. Uniunea Europeană nu face parte din acest proces. Nu este de competența noastră să comentăm''.
Răspunsul urmează linia destul de echilibrată a UE vizavi de conflictul în curs. Poziția oficială convenită de șefii de stat și de guvern la Consiliul European din octombrie 2023 susține dreptul Israelului la autoapărare, respectând însă legislația internațională umanitară și solicită instituirea de ''pauze și coridoare umanitare'' pentru a atenua suferința civilă a populației.
Țările Uniunii s-au împărțit însă în legătură cu o rezoluție a Națiunilor Unite care cere o ''încetare a focului'' imediată în Gaza: majoritatea statelor au votat pentru, Austria și Cehia s-au opus, în timp ce Italia, Germania, Ungaria, Bulgaria, România, Lituania, Țările de Jos și Slovacia au ales să se abțină.
Diviziunea reflectă sensibilitățile diferite ale guvernelor europene, o, schismă care a apărut și în reacțiile la acuzația de genocid. Printre țările cele mai înclinate să sprijine Israelul se numără Austria, Cehia, Ungaria și Germania.
Şefii de guvern ai primelor două țări, Petr Fiala și Karl Nehammer, au emis o declarație comună în care critică inițiativa, spunând că acuzațiile de genocid nu trebuie făcute niciodată ''cu ușurință'' și că ''Israelul este o democrație care are dreptul să se apere''.
Ministrul de externe de la Budapesta, Péter Szijjártó, consideră cazul un ''atac legal lansat împotriva Israelului''. ''A acuza de genocid o țară care a suferit un atac terorist este, evident, o absurditate. Credem că este în interesul lumii întregi ca operațiunile de combatere a terorismului în curs să fie desfășurate cu succes, pentru a preveni un astfel de atac terorist brutal care se poate repeta oriunde în lume''.
La rândul său, Vicecancelarul german Robert Habeck a afirmat: ''Puteți critica armata israeliană pentru o acțiune prea dură în Fâșia Gaza, dar acesta nu este genocid. Cine vrea să comită genocid este Hamas: scopul lor este să distrugă statul Israel''.
Susținătorii cauzei
Mai critice la adresa campaniei militare israeliene sunt guvernele Spaniei, Belgiei și Irlandei. Însă niciunul nu și-a exprimat o poziție oficială în sprijinul cazului juridic al Africii de Sud.
Totuși, ceva se mișcă: vicepremierul belgian Petra De Sutter a declarat marți că își va îndemna executivul să susțină în mod oficial cauza. Guvernul belgian este o coaliție alcătuită din șapte partide care a investit până acum 5 milioane de euro în finanțare suplimentară pentru Curtea penală internațională (o altă instanță internațională cu sediul la Haga, care nu trebuie confundată însă cu Curtea Internațională de Justiție), pentru a investiga posibilele crime de război din conflictul din Gaza.
Prim-ministrul irlandez Leo Varadkar, în schimb, a exclus posibilitatea ca țara sa să se alăture cazului, în ciuda presiunilor unor parlamentari. ''Cred că trebuie să fim foarte precauți în privința asta'', a declarat Varadkar pentru RTÉ Radio.
''Hamas a intrat în Israel, a ucis 1.400 de oameni, în esență pentru că erau israelieni, pentru că erau evrei, pentru că trăiau în Israel. Nu a fost și acesta un genocid?''
În Spania, 250 de experți juridici au prezentat o petiție prin care cer guvernului de la Madrid să susțină cazul, care până acum nu și-a exprimat opinia în acest sens.
Comentează