Israelul începe demolarea unor locuinţe palestiniene la sud de Ierusalim

Forţele israeliene au început luni demolarea unor clădiri din apropierea unei bariere militare, la periferia Ierusalimului, relatează Reuters potrivit Agerpres.

Buldozere escortate de sute de soldaţi şi poliţişti israelieni au intrat în satul palestinian Sur Baher, la periferia metropolei, într-o zonă ocupată de Israel după războiul din 1967. Forţele israeliene au tăiat o secţiune a gardului încă din cursul nopţii şi au început evacuarea localnicilor. La lumina reflectoarelor, zeci de vehicule au adus în sat forţe de ordine echipate cu căşti. După ivirea zorilor, excavatoarele au început să dărâme o clădire cu un etaj, iar soldaţii au intrat într-o clădire alăturată cu mai multe etaje, în curs de construcţie.

Lucrările au fost filmate şi fotografiate de palestinieni, israelieni şi activişti internaţionali care s-au mobilizat pentru a încerca să oprească demolările.

"De la ora două dimineaţa au evacuat cu forţa oamenii din casele lor şi au început amplasarea de explozivi în casele pe care vor să le distrugă", a declarat Hamada Hamada, un lider al comunităţii locale. Unii localnici au susţinut că au rămas fără adăpost.

Curtea Supremă a Israelului a decis în iunie că structurile vizate încalcă o interdicţie privind construcţiile. Termenul-limită pentru demolarea clădirilor respective de către rezidenţi a expirat vinerea trecută. Proprietarii afirmă că au primit autorizaţii de construcţie din partea Autorităţii Palestiniene, care exercită o autoguvernare limitată în Cisiordania. Cei trei magistraţi care au judecat dosarul au fost unanimi în concluzia că "petenţii au luat legea în propriile mâini când au început şi au continuat să construiască fără a primi o autorizaţie specială din partea comandantului militar", iar construcţiile din apropierea barierei pot servi drept adăpost pentru atacatori.

Palestinienii se tem că demolarea locuinţelor şi a altor clădiri din apropierea gardului va crea un precedent pentru alte aşezări pe un traseu de sute de kilometri, în jurul Cisiordaniei şi prin teritoriul respectiv.

Demolările sunt cel mai recent episod din disputa asupra viitorului Ierusalimului, unde trăiesc circa 500.000 de evrei şi 300.000 de palestinieni şi unde se află locuri sacre pentru trei mari religii monoteiste - iudaism, islam şi creştinism.

Satul Sur Baher este străbătut de linia de demarcaţie dintre estul Ierusalimului şi Cisiordania; o parte se află în afara limitelor municipalităţii din Ierusalimul de est, ocupat de Israel, dar de partea israeliană a barierei, care îl izolează de Cisiordania. Oficialii palestinieni susţin că o parte din structurile ameninţate cu demolarea sunt amplasate în zone care ar trebui să se afle sub control palestinian.

Bariera constă în unele zone dintr-un zid de beton, iar în altele, inclusiv la Sur Baher, din două garduri de sârmă printre care trece un drum pentru patrulele militare; gardurile sunt protejate de turnuri de control şi senzori electronici.

Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei a emis un comunicat în care acuză Curtea Supremă a Israelului că încearcă "să creeze un precedent pentru a permite forţelor de ocupaţie israeliene să demoleze numeroase clădiri palestiniene aflate în imediata vecinătate" a barierei.

Jamie McGoldrick, coordonatorul ajutoarelor umanitare ale ONU, şi alţi oficiali ai organizaţiei au cerut săptămâna trecută autorităţilor israeliene să oprească demolările. Ei arată că demolarea a 10 clădiri, inclusiv a câtorva zeci de apartamente, ar obliga 17 palestinieni să se refugieze.

Uniunea Europeană consideră că prin continuarea politicii israeliene legate de demolări "se subminează viabilitatea soluţiei celor două state şi perspectiva unei păci durabile".

În 2004, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a formulat o opinie, care nu are caracter obligatoriu, conform căreia bariera din teritoriile ocupate "contravine legislaţiei internaţionale". Israelul a respins decizia arătând că bariera a jucat un rol important în reducerea numărului de atacuri, care a înregistrat un maxim în 2002 şi 2003, în timpul celei de-a doua insurecţii palestiniene, cunoscută sub denumirea Intifada Al-Aqsa.