Premium
Israelul îşi alege cel de al zecelea preşedinte, întorcând 'pagina' Peres
Scrutinul ar urma să înceapă în jurul orei locale 11.00 (08.00 GMT) şi cei doi candidaţi care vor aduna cele mai multe sufragii vor fi departajaţi printr-un al al doilea tur care ar putea, ca şi cazul alegerilor prezidenţiale trecute, să rezerve surprize, comentează agenţia naţională de ştiri franceză.
În cursă au mai rămas cinci din cei şase candidaţi care şi-au anunţat intenţia de a candida la 27 mai, după ce laburistul Binyamin Ben Eliezer, acuzat de corupţie, s-a retras.
Niciunul dintre cei cinci candidaţi nu are statura preşedintelui nonagenar care îşi încheie mandatul, ultimul supravieţuitor al generaţiei 'părinţilor naţiunii', potrivit AFP.
Favorit este Reouven Rivlin, fost preşedinte al Knesset-ului şi membru al Likud (dreapta naţionalistă), susţinător al 'Marelui Israel' şi apărător fervent al democraţiei israeliene, care şi-a creat o statură de viitor preşedinte realizând o serie de arbitraje politice complexe în timpul carierei sale parlamentare.
Reouven Rivlin are susţinerea partidului Likud, partidul premierului Benjamin Netanyahu, care i-a sprijinit candidatura cu jumătate de gură, adversitatea personală şi ideologică dintre cei doi fiind de notorietate publică.
Netanyahu a încercat de altfel să-l convingă pe câştigătorul premiului Nobel pentru pace şi supravieţuitor al Holocaustului Elie Wiesel să candideze împotriva lui Rivlin, notează AFP.
Un alt favorit al sondajelor dar nu neapărat al deputaţilor este câştigătorul premiului Nobel pentru chimie în 2011, Dan Shechtman, un 'outsider' care speră să ajungă în al doilea tur, ceea ce media israeliene consideră totuşi puţin probabil.
Ceilalţi candidaţi sunt deputata de centru Meir Sheetrit, plecată din Likud şi aleasă pe lista ministrului Tzipi Livni, fosta preşedintă a Knesset-ului Dalia Itzik, care are avantajul de a cunoaşte culisele legislativului, şi fosta judecătoare a Curţii supreme Dalia Dorner, ale cărei şanse de a ajunge în cel de al doilea tur sunt 'aproape nule', potrivit mass-media.
În Israel, postul de preşedinte este în mare parte onorific, iar atribuţiile executive rămân în mâinile prim-ministrului. Şeful statului are totuşi sarcina de a numi după alegerile legislative persoana însărcinată cu formarea unei coaliţii care să guverneze ţara.
Dar, bucurându-se de notorietatea sa internaţională, Shimon Peres, ales preşedinte în 2007, a ştiut la perfecţiune să folosească o funcţie esenţial protocolară pentru a promova un mesaj politic în favoarea păcii, apreciază France Presse.
El nu s-a sfiit să iasă uneori din rolul în care ar trebui să se cantoneze şeful statului, părând uneori să fie singurul opozant al premierului Netanyahu.
'Alegerea celui de al zecelea preşedinte anunţă o schimbare de direcţie pentru preşedinţie: aceasta va trece de la politica internaţională la chestiuni interne', preconizează cotidianul de stânga Haaretz.
În dosare atât de sensibile precum procesul de pace cu palestinienii, relaţiile strategice cu aliatul american sau programul nuclear iranian, Shimon Peres nu a încetat să-şi facă auzită propria voce.
Astfel, luna trecută câştigătorul premiului Nobel pentru pace în 1994 l-a acuzat public pe premierul Netanyahu că în 2011 a făcut să eşueze încheierea unui acord pe care l-a negociat în secret cu palestinienii.
'Trebuie să realizăm că viitorul preşedinte nu va fi un Peres. Preşedinţia îşi va regăsi funcţia sa normală, de reprezentare şi ceremonial', a apreciat editorialistul Nahum Barnea.
Shimon Peres îşi va încheia mandatul la sfârşitul lunii iulie, înainte să împlinească 91 de ani.AGERPRES
