Premium
Regimul aspru de detenţie pentru mafioţii care refuză să colaboreze cu autorităţile este contrar Constituţiei, a stabilit marţi Curtea Constituţională din Italia, cerând parlamentului să modifice legea în cauză în termen de un an, transmite Reuters, citat de agerpres.
Magistraţii spun că măsura este crucială pentru a-i convinge pe mafioţi să devină informatori, însă decizia Curţii Constituţionale afirmă că ea riscă să-i pună pe condamnaţi în faţa unei dileme de neacceptat care le pune familiile în pericol.
Familiile mafioţilor care devin informatori sunt adesea ţintele grupurilor de crimă organizată pe care aceştia le trădează.
În decizia sa, Curtea arată că respectivii condamnaţi s-ar putea confrunta cu 'alegerea tragică' între a colabora pentru a-şi asigura libertatea, caz în care i-ar putea pune în pericol pe cei apropiaţi, şi a renunţa la şansa libertăţii spre a-i proteja pe aceştia.
'Colaborarea nu este în mod necesar un semn de penitenţă credibilă. Poate fi, la fel de bine, rezultatul unor considerente pur utilitariste în vederea avantajelor legate de aceasta', argumentează Curtea.
Într-o decizie similară din 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a criticat regimul de detenţie din Italia, afirmând că refuzul de a coopera nu este întotdeauna rezultatul unei alegeri libere întrucât deţinuţii s-ar putea teme de represalii împotriva familiilor lor.
Judecătorii Curţii Constituţionale italiene au cerut parlamentului să modifice legislaţia până în mai 2022. În caz contrar, Curtea ar putea face uz de puterile sale extinse spre a impune în mod direct schimbările legislative necesare.
Italia a înăsprit condiţiile de detenţie pentru mafioţii şi militanţii condamnaţi după o serie de asasinate mafiote în anii 1980 şi la începutul deceniului următor, care au culminat în 1992 cu omorârea a doi celebri magistraţi anti-mafia sicilieni, Paolo Borsellino şi Giovanni Falcone.
Alţi condamnaţi la închisoare pe viaţă sunt eligibili pentru eliberare condiţionată după executarea a 26 de ani de detenţie.
'Drepturile cetăţenilor sunt în joc, iar Curtea are dreptate să impună o limită de timp. Revine acum parlamentului să acţioneze în consecinţă', a afirmat deputatul Stefano Ceccanti, membru al Partidului Democrat, din coaliţia de guvernare.
