Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Europa întoarce o pagină. Cinci elemente cheie pentru a înțelege rezultatul alegerilor din Italia. Pariul lui Meloni, Salvini și Berlusconi

timesofisrael.com
Giorgia Meloni

Iată primele concluzii în urma alegerilor politice din Italia, în care partidele liderilor Giorgia Meloni, Matteo Salvini și Silvio Berlusconi s-au confruntat cu un bloc de stânga dominat de Partidul Democrat și Mișcarea Cinci Stele, relatează Euronews preluat de Rador.

Giorgia Meloni, prima femeie prim-ministru din istoria Republicii Italiene

Unul dintre principalele sloganuri din timpul campaniei sale electorale a fost: ''A sosit timpul ca Italia să fie condusă de o femeie''. Iar acum, în lumina primelor exit poll-uri, cartea jucată de Giorgia Meloni a fost una câștigătoare.

Cel mai probabil, Meloni va fi prima femeie care va conduce guvernul Republicii Italiene. Cu o particularitate: viziunea susținută în ultimii ani, ''Dumnezeu, țară și familie'', coincide în multe privințe cu o societate patriarhală, în care potrivit multor observatori, drepturile femeii vor face un semnificativ pas înapoi.

Programul nu se referă în mod explicit la măsuri specifice care vizează creșterea prezenței femeilor pe piața muncii, ci la un sprijin generic pentru munca feminină și la depășirea disparităților salariale dintre bărbați și femei.

Într-o convenție care a avut loc în urmă cu câteva săptămâni la Milano, una dintre puținele teme dedicate femeilor a fost dorința de a institui infracțiunea de maternitate surogat. Numai că riscul, temut de partidele politice de stânga, este reducerea la 70% a dreptului femeilor de a avorta, deja îngreunat, și în unele cazuri chiar negat, de o obiecția de conștiință asigurată de legea 194/1978.

Pentru a înțelege ce s-ar putea aștepta de la un guvern ''melonian'', se poate arunca o privire la guvernul regiunii Marche, condus timp de doi ani de Francesco Acquaroli, care a participat acum câțiva ani la o cină comemorativă a marșului de la Roma.

Regiunile au o autonomie mare în gestionarea asistenței medicale, exploatată de Acquaroli pentru limitarea dreptului femeilor la avort: în ultimii doi ani, consiliul regional a împiedicat aplicarea unei măsuri ministeriale care permite administrarea pilulei de avort chiar și în clinicile private.

În general, ideea de femeie propusă de Meloni pare a fi în primul rând aceea de mamă și femeie, încadrată în familie, piatra de temelie a unei societăți creștine.

Primul guvern de extremă dreapta al Republicii. La ce ne putem aștepta

Există o prima dată pentru toată lumea, chiar și pentru Republica Italiană. Primul guvern de dreapta este gata să preia mandatul în zilele următoare, condus de partidele, în ordinea importanței, Fratelli d'Italia, Liga Nordului și Forza Italia. Dar cea care va dicta  regulile va fi Giorgia Meloni, cu un rezultat care o pune într-un avantaj clar față de aliații săi. Care vor fi, deci, principalele caracteristici ale viitorului guvern, condus probabil chiar de liderul FdI?

Lupta împotriva imigrației ilegale: ''imigrația ilegală amenință securitatea și calitatea vieții cetățenilor''. O frază, un program. În urmă cu ceva timp, cu scopul pentru a opri imimigraţia ilegală Meloni (dar şi pentru a părea mai prietenoasă în ochii comunității internaționale) a impus o blocadă navală, măsură considerată de experți impracticabilă pentru combaterea imigrației.

Matteo Salvini, în rolul de ministru de interne în guvernul galben-verde, este părintele decretelor de securitate, cele care au desființat protecția umanitară, au restrâns canalele de integrare a solicitanților de azil în țară și au revoluționat în general sistemul de primire. Decretele de securitate au fost considerate ulterior neconstituționale de președintele Republicii, Sergio Mattarella și demontate parțial de guvernul PD-M5S. Se are în vedere și crearea de puncte fierbinți în afara Europei, gestionate de UE pentru a evalua cererile de azil.

Economie și impozite: particularitatea programului electoral al centrului-dreapta în materie economică este, fără îndoială, impozitul unic, un sistem fiscal neprogresiv, bazat pe o cotă fixă, net de orice deduceri fiscale. Un adevărat cal de bătaie al partidului Forza Italia, măsură fiscală care fusese propusă de Berlusconi, împreună cu profesorul Antonio Martino, deja din 1994, în timpul primului guvern al Cavalerului. Zilele acestea a propus o taxă fixă ​​de 23% pentru toată lumea, angajați și antreprenori. Salvini, în schimb, ar dori ca angajaţii să plătească doar 15%.

În ceea ce privește măsurile care vizează sprijinirea familiilor și afacerilor împotriva facturilor din ce în ce mai mari, Meloni este împotriva unei variații bugetare care ar împovăra și mai mult cuferele statului. Înainte de a înțelege următorii pași, va fi necesar să așteptăm efectele ultimului decret de ajutor dat de guvernul Draghi.

Drepturile homosexualilor: pentru a înțelege poziția Giorgiei Meloni cu privire la drepturile homosexualilor, este suficientă o singură propoziție, pronunțată la adresa unui protestatar care a vorbit în timpul unei ședințe a partidului său: ''aveți deja uniunile civile, nu-i așa?''. O declarație care nu lasă spaţiu de interpretare asupra politicilor viitorului guvern. Nu se menționează căsătoriile între persoane de același sex și nici adopțiile de către cuplurile gay. Maternitatea surogat, așa cum am menționat mai sus, poate fi considerată chiar o crimă. În regiunea Marche, manifestaţia Gay Pride a fost abolită. Federico Mollicone, responsabilul pentru  cultură al Fratelli d'Italia, a spus că ''în Italia cuplurile homosexuale nu sunt legale, nu sunt admise'' (uniunile civile există din 2016).

Poziționarea Italiei în Europa

Giorgia Meloni și Matteo Salvini s-au născut ca antieuropeniști și suveranişti convinși. Berlusconi, încă de la formarea coaliției de centru-dreapta, s-a plasat mereu drept garant al europenismului aliaților săi. Însă felul în care se va comporta de fapt în Europa un guvern condus de Meloni, rămâne o necunoscută.

Liderul partidului Fratelli d'Italia și-a bazat ascensiunea pe lupta împotriva ''puterilor și a lumii finanţei'', amenințănd constant cu un război intern împotriva instituțiilor UE care, potrivit ei, ar slăbi parțial economia și societatea italiană.

Ultimele evoluții par să sugereze acțiuni care vizează slăbirea competențelor Uniunii: Liga și Fratelli d'Italia au votat împotriva rezoluției Parlamentului European care definește Ungaria drept ''o democrație în pericol''. Pe de altă parte, Viktor Orban este luat drept punct de referință de Giorgia Meloni, care a apărat de mai multe ori modelul lui de guvernare, de fapt, o democrație iliberală.

Ungaria, împreună cu Polonia, a trecut deja printr-o procedură de infringement și consideră că fondurile europene sunt expuse riscului de nerespectare a statului de drept, o prerogativă fundamentală a statelor membre. Punctul de referință pe continent al lui Salvini este Marine Le Pen, care cu siguranță nu este un lider pro-european.

În primii săi ani de politică, liderul Ligii Nordului a vrut să părăsească moneda Euro, iar în guvernul cu Mişcarea Cinci Stele a criticat în repetate rânduri Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește structura Tratatului de la Dublin, un regulament european care obligă migranții să solicite primirea în țara în care sunt identificați.

''Dacă cineva de la Bruxelles se gândește să taie fondurile care aparțin Italiei doar pentru că Liga câștigă alegerile, atunci trebuie să regândim această Europă'', a spus Salvini referindu-se la o frază a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, frază care semăna cu amenințarea unei intervenții în cazul alegerii ''prietenilor lui Putin''.

În concluzie, următorul guvern va încerca să limiteze pe cât posibil influența Uniunii Europene asupra Italiei, apărând suveranitatea țării în detrimentul dreptului european. Şi se vor lupta pe probleme precum imigrația, concurența economică (vezi rezistența împotriva liberalizării taximetriștilor sau aplicarea directivei Bolkestein) și pe o așa-zisă ingerință în principiile ideologice italiene. Pentru că aşa cum a spus Meloni într-o conferință recentă, ''s-a terminat cu trândăveala''.

Poziția față de războiul din Ucraina

De când a început invazia rusă a Ucrainei, în rândul liderilor partidelor de dreapta a început procesul de pocăinţă și damnatio memoriae a pozițiilor lor trecute. Un proces lent și ambiguu, în ceea ce îl privește pe liderul Ligii Matteo Salvini, care a purtat tricourile cu chipul lui Vladimir Putin și care, potrivit unei investigații a publicaţiei L'Espresso, asista condescendent la finanțarea oligarhilor ruși de către partidul său.

În ultimele luni, Salvini a fost liderul care s-a opus cel mai vehement sancțiunilor împotriva Rusiei, care penalizau, în opinia sa, mult prea mult poporul italian și, în consecință, erau contraproductive. În ultimii ani, el a mers atât de departe încât a definit guvernul lui Vladimir Putin drept un model de urmat. ''Mai bine jumătate de Putin decât doi Mattarella'', un slogan care e foarte posibil ca astăzi, până și el să-l definească ca fiind unul nefericit.

Nici Berlusconi, un mare admirator și auto-proclamat prieten al lui Putin, nu a condamnat imediat invazia. Dimpotriva. În ultimele zile, a mers atât de departe încât să spună, apoi să nege, că scopul Rusiei a fost să pună persoane ''serioase'' să controleze Ucraina.

De-a lungul ultimilor ani, Giorgia Meloni a făcut tot posibilul să-i cânte laude ''Țarului'', căruia i-a recunoscut meritul de se fi opus  energic Europei și de a reprezenta interesele țării sale. Numai că din 24 februarie, a rămas consecventă în aprobarea sprijinului militar-economic pentru Ucraina. Potrivit analiştilor, în realitate şi aceasta poziţie nu ar fi fost nimic altceva decât o încercare de a liniști comunitatea internațională, în primul rând NATO și Statele Unite, care ar fi preocupate de un guvern de extremă dreapta în Italia.

Din acest motiv, atât în ​​lunile în care a militat în opoziție, cât și, mai ales, în campania electorală fulgerătoare, Meloni a avut grijă să-și reitereze sprijinul pentru Ucraina: demostrându-se hiperatlantistă și împotriva lui Putin, și gata să urmeze sfaturile lui Mario Draghi, cu care ar fi stabilit o relație de respect reciproc.

Prin urmare, cel puțin în viitorul imediat, sprijinul militar și economic și sprijinul Italiei pentru linia dura de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei ar trebui să rămână neschimbat.

Absenteism

Italia s-a bucurat mereu de un nivel ridicat de participare politică și de o prezență mai mare la vot decât mulți dintre vecinii săi europeni. În 1979, peste 90% din electorat a mers la vot, iar cifrele au rămas aceleaşi în perioada anilor 1980 şi pe tot parcursul anilor 1990. Numai că la aceste alegeri s-au prezentat doar 64% dintre cei cu drept de vot.

Din Raportul privind bunăstarea echitabilă și durabilă întocmit de ISTAT în 2021, reiese că încrederea italienilor în politică este deosebit de scăzută. Pe o scară de apreciere de la 0 la 10, de fapt, interesul faţă de partidele politice se opreşte la 3,3.

Potrivit unui raport ISTAT din 2019 privind participarea politică, reiese că 27% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-19 ani și aproximativ un sfert dintre cei cu vârsta între 20-24 de ani nu participă în niciun fel la viața politică, nici activ (prin participarea la demonstrații, în urma mitingurilor sau participarea la activitatea de partid), nici pasiv (interogarea despre probleme politice).

Dar nu numai băieții și fetele sunt dezamăgiți de politică. Din 1979 tendința a fost constantă: la ultimele alegeri municipale nu s-au prezentat la vot 45% dintre alegători.

Există mai multe motive care îi împing pe cetățeni să nu-și exercite dreptul care garantează mai ales participarea la democrația italiană. De la o critică radicală a sistemului de partide la dificultatea de a merge la vot (Italia este singura țară europeană care nu garantează dreptul de vot la distanță). Comisia de studiu promovată de președinția consiliului de miniștri pentru reducerea abținerii, a identificat trei motive principale: cele involuntare (impedimente datorate problemelor de vârstă/sănătate sau distanță față de secția de votare: estimate la un procent de 16-18% din numărul total de alegători; ); indiferenţa (interes scăzut, dezinformare: 9-11%); înstrăinare (critica radicală, nemulțumire, neîncredere: 16-20%).

În general, nemulțumirea și oboseala alegătorilor sunt în creștere, la fel și volatilitatea și peisajul partidelor în continuă schimbare și nu în ultimul rând faptul că această campanie electorală a început în august, deranjând sacrele vacanţe de vară ale italienilor.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.