Premium
România a demonstrat o reală capacitate de a exercita cu succes mandatul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi va continua să aibă o abordare ambiţioasă şi, în acelaşi timp, realistă asupra evoluţiilor la nivel european, a declarat, marţi, la Palatul Parlamentului, Iulia Matei, secretar de stat pentru Afaceri Europene.
"Preşedinţia deţinută de România la Consiliul UE, fără îndoială, a testat adevărata capacitate a României din perspectiva testului de maturitate pe care l-am dovedit cred cu plenitudine. (...) Cred că momentul deţinerii preşedinţiei şi exerciţiul peste a dovedit că Romania a avut o reală capacitate de a exercita cu succes acest mandat. Sunt o serie de considerente obiective în aprecierea exerciţiului de preşedinţie (...) care se aplică tuturor statelor la nivel european care au deţinut la rândul lor preşedinţiile de-a lungul timpului. Aceste criterii de evaluare ţin în primul rând de capacitatea statului de a asuma o agendă, care, de regulă, cel puţin în ultimii ani, a fost din ce în ce mai consistentă, angajamentul statului respectiv de avansa subiectele aflate la acel moment pe agenda europeană şi înţelegerea în sine a exerciţiului", a declarat Iulia Matei la masa rotundă "Rolul României în redefinirea politicii externe europene", care a avut loc, marţi, la Palatul Parlamentului, organizată Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului.
Citește și: Vești URIAȘE pentru angații din România: peste 70% din angajatori se pregătesc de măriri de salarii
Oficialul MAE a adăugat că România a arătat cu adevărat că a avut reala capacitate de a asuma o agendă foarte complexă, într-un context în care Brexit nu era încă decis, înainte de alegerile pentru Parlamentul European, într-un context de final de mandat al instituţiilor europene, "cu o presiune enormă asupra unor dosare care trebuiau închise", ceea ce a arătat şi capacitatea de soluţiona şi negocia dosare de complexitate maximă.
"Ne-am asumat în cadrul agendei curente europene să închidem o serie de dosare care erau foarte grele şi care nu îşi găsiseră rezolvare până la preşedinţia română. (...) Ceea ce a contat foarte mult pentru preşedinţia română a fost această capacitate de a obţine rezultate concrete într-un context marcat de alegerile pentru PE, de aşa natură încât să putem arăta la nivel european că UE nu a rămas ostatică oarecum dosarului Brexit. (...) Am putut arăta că UE îşi continuă agenda curentă. (...) Vom continua să avem o abordare ambiţioasă şi, în acelaşi timp, realistă asupra evoluţiilor la nivel european. Suntem într-un moment în care aşteptăm decizii majore din perspectiva politicii de extindere", a arătat Iulia Matei.
Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, senatoarea Gabriela Creţu, a vorbit la rândul său despre agenda europeană în actualul context internaţional.
"Ceea ce ne întrebăm noi acum e ceva mai mult: dacă putem doar să urmărim agenda sau să contribuim la scrierea ei. (...) Eu fac parte dintre cei care cred că geopolitica trebuie reformată. De o vreme încoace, odată cu apariţia corporaţiilor transnaţionale, avem de-a face cu două tipuri de hărţi: cele politice, asupra cărora statele mai au oarece control, şi cele economice, care nu se mai suprapun peste hărţile politice. (...) Uneori suntem noi rupţi de ceea ce se întâmplă pe lângă noi şi lucruri care trebuie luate în considerare. Odată cu apariţia digitalului, apare o zonă pe care statele nu o mai controlează deloc", a spus Gabriela Creţu.
În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele cercetării sociologice "Politica externă a României; provocări şi oportunităţi în 2020", realizată de Centrul pentru Politică Externă şi Securitate (CFPSS), în parteneriat cu Fundaţia EURISC şi cu the Middle East Political and Economic Institute (MEPEI).
Potrivit sondajului, prezentat de Florin Păsătoiu, preşedinte şi director al CFPSS, şi de Cristian Niţoiu, vicepreşedinte şi director CFPSS, Biroul din Londra, relaţiile internaţionale sunt, în prezent, tot mai volatile, cu alianţe tradiţionale, în curs de redefinire şi care determină, de multe ori, un comportament de politică externă reactiv şi mai puţin unul proactiv.
De asemenea, arată documentul, referirea constantă şi uneori aproape exclusivă la calitatea de membri în organizaţii, instituţii şi alianţe internaţionale nu mai poate fi suficientă şi nici nu mai poate reprezenta un reper sigur într-un mediu internaţional de securitate tot mai complet, cu evoluţii extrem de dinamice şi, de multe ori, imprevizibile.
Sondajul, realizat în perioada 20 ianuarie - 9 februarie 2020, mai arată între altele că "România, stat membru, cu pondere în UE şi NATO, reprezintă un pilon echilibrat şi cu un important potenţial, insuficient pus în valoare".
De altfel CFPSS, în parteneriat cu Fundaţia EURISC şi MEPET, şi-au propus să demareze un "Program pentru fundamentarea de politici publice alternative", pentru a sprijini actualele viziuni geopolitice ale Comisiei Europene, între care "Conferinţa pentru viitorul Europei", alte iniţiative.
La reuniune au participat parlamentari, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, foşti miniştri, foşti ambasadori, analişti, experţi.
