Premium
În timp ce acasă Viktor Orbán atacă sanţiunile UE, la Bruxelles a semnat o declaraţie privind intensificarea măsurilor restrictive: "Vom consolida măsurile noastre restrictive faţă de măsurile ilegale ale Rusiei. Vom intesifica în continuare presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului agresiv", se arată în Declaraţia dată publicităţii vineri după-amiază de Consiliul European - din care fac parte şefi de stat şi de guvern - după anexarea ilegală de către Rusia a patru teritorii din Ucraina, relatează Népszava preluat de Rador.
Dat fiind faptul că Viktor Orbán este membru al Consiliului European, a semnat şi el această Declaraţie care lansează un apel pentru intensificarea sancţiunilor şi a exercitării presiunii asupra Rusiei. Între timp, acasă premierul ungar pledează pentru abolirea integrală a sancţiunilor impuse împotriva Rusiei şi pune în vedere că la reuniunea din octombrie a şefilor de stat şi de guvern va face lobby în acest sens. Pe lângă aceasta, Orbán acuză Bruxelles-ul că a minţit, deoarece a promis că sancţiunile vor pune capăt războiului şi vor provoca dureri mai mari Rusiei decât Europei. Lupta împotriva sancţiunilor este şi scopul consultării naţionale, anunţate recent, la Budapesta.
Viktor Orbán a spus vineri, într-o emisiune difuzată de radioul public ungar, că politica este responsabilă de criză. "Europenii au fost minţiţi la Bruxelles atunci când au fost impuse sancţiunile asupra transportatorilor de energie", a afirmat Viktor Orbán, care a menţionat că aceste decizii privind aplicarea sancţiunilor împotriva Rusiei pot fi corectate. Ţările membre ale UE au adoptat până acum şapte pachete de sancţiuni, iar al optulea pachet urmează să fie adoptat.
Toate sancţiunile au fost elaborate de Comisia Europeană şi adoptate de ţările membre - în unanimitate. Liderii UE nu au promis - contrar susţinerii lui Orbán - că sancţiunile vor pune capăt războiului, ci au spus că prin aceste sancţiuni vor exercita presiuni asupra Rusiei care a atacat Ucraina, şi că aceste demersuri sunt eficiente, deoarece provoacă pagube grave Moscovei. De exemplu, la anunţarea celui de-al patrulea pachet de sancțiuni, în martie, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: "Să depunem eforturi pentru a intensifica presiunea economică asupra Kremlinului.
Cele trei valuri cuprinzătoare de sancțiuni pe care le-am adoptat, precum şi prelungirea, în această săptămână, a valabilităţii sancţiunilor impuse are un impact puternic asupra economiei Rusiei". Măsurile restrictive au ca scop nu numai îngenuncherea Rusiei din punct de vedere economic, ci exprimă şi faptul că atrocităţile săvârşite de trupele ruseşti şi încălcarea drepturilor fundamentale ale omului nu pot rămâne fără răspunsuri. La acestea s-a referit preşedinte Comisiei Europene atunci, când în luna aprilie, în urma informaţiilor şocante despre masacrul de la Bucea, a propus al cincilea pachet de sancțiuni: "Rusia poartă un război crud şi fără milă nu numai împotriva trupelor curajoase ale Ucrainei, dar şi împotriva populaţiei. Este important ca în acest punct critic să exercităm cea mai mare presiune posibilă asupra lui Putin şi asupra Guvernului rus. Cele patru pachete de sancţiuni au avut un efect puternic şi au restrâns posibilităţile politice şi economice ale Kremlinului. Vedem rezultate concrete. Însă, în contextul evenimentelor este evident că trebuie să intensificăm această presiune".
Pe 28 septembrie, la prezentarea celui de-al optulea pachet de sancţiuni, Ursula von der Leyen a reiterat opinia sa potrivit căreia sancţiunile au un impact puternic asupra regimului Putin şi îi îngreunează menţinerea războiului. "Iar noi ne vom intensifica efoturile şi mergem înainte", a subliniat Ursula von der Leyen. La această opinie a preşedintelui Comisiei Europene s-au alăturat vineri şi şefii de stat şi de guvern, printre care şi premierul Viktor Orbán.
Nu aşa, nu atunci, nu atât
Vineri, la radioul de stat, Viktor Orbán a dat din nou un exemplu în privinţa manipulării în masă şi a realităţii alternative. Premierul a spus, printre altele, că preţurile au crescut din cauza deciziilor politice privind sancţiunile, adoptate de politicienii de la Bruxelles (care, de altminteri, au fost semnate de fiecare dată şi de domnia sa). În acest context, Orbán nu a amintit de deciziile lui Putin privind reducerea/oprirea livrărilor de gaze, de invazia armată a Ucrainei şi nici de deciziile sale recente privind anexarea de către Rusia a teritoriilor estice.
Premierul a prezentat situaţia de parcă din cauza sancţiunilor UE impuse împotriva ruşilor, Guvernul ungar ar fi întrodus plafonarea preţurilor la anumite produse. Faţă de această situaţie realitatea este că plafonarea preţurilor a fost aplicată în cazul combustibililor în noiembrie anul trecut, iar la unele alimente, la începutul lunii februarie a acestui an, adică înainte de atacarea Ucrainei.
Premierul a mai spus că Guvernul ungar nu a susţinut limitarea livrărilor de petrol rusești. În realitate - aşa cum a rezultat mai târziu din cuvintele premierului - în schimbul contribuţiei Guvernului ungar, măsura nu a fost extinsă asupra importurilor ungare, slovace şi cehe. În opinia premierului, UE şi-a încălcat promisiunea făcută anterior, potrivit căreia restricţiile împotriva ruşilor nu vor fi extinse asupra domeniului energiei. Deşi, în această chestiune Comisia Europeană oscilează, într-adevăr, aprovizionarea cu gaze natutarale ruseşti nu este restricţionată de UE şi nici nu se află pe ordinea de zi un asemenea proiect. Livrarea combustibilului este tot mai mult limitată de însăşi Moscova, din motive inventate.
Contrar afirmaţiilor lui Orbán, potrivit cărora Guvernul ungar este preocupat şi de cheltuielile cu utilităţile ale firmelor, realitatea este că în prezent marea majoritate a companiilor plătesc facturile la preţul pieţei, iar uneori de zece ori mai mult decât anul trecut.
Potrivit premierului Viktor Orbán, dacă de mâine Ungaria nu ar primi gaze naturale, cu nivelul actual al stocului ţara ar rezista 4,5-5 luni. Potrivit evidenţei Eurostat, în perioada octombrie a anului trecut și ianuarie a acestui an, s-au consumat aproximativ 5,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce înseamnă mai mult decât nivelul actual al stocului țării de aproximativ 5 miliarde de metri cubi. Cu alte cuvinte, în principiu, rezerva de gaze naturale nu ar fi suficientă mai mult de patru luni. Pe de altă parte, detaliile programului de cărbune brun, la care face referire premierul, nu sunt cunoscute nici până acum, la fel ca detaliile privind înghețarea prețului lemnelor de foc.
