Premium
PNL și PSD sunt pe poziții diferite privind mai multe proiecte care ar viza reforma electorală, partidele fiind în cursa contracronometru pentru a decide pe tema comasării localelor și a altor acte normative.
Termenul-limită pentru rezolvarea proiectelor din reforma electorală este sfârșitul lunii septembrie. Mai precis, până atunci trebuie luate deciziile, ca să fie cu un an înainte de primul test electoral 2024, adică localele, în caz contrar fiind nerespectată una dintre solicitările Comisiei de la Veneția, care a recomandat ca orice modificare de natură electorală să fie făcută cu cel puțin un an înainte de alegeri.
Lista proiectelor cu impact electoral are cel puțin patru teme. În primul rând, tema comasării localelor cu parlamentarele. PNL a fost formațiunea care a adus tema în spațiul public, în ciuda faptului că în interiorul formațiunii nu a fost o discuție cu liderii din teritoriu, dacă ar fi de acord sau nu. Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt, a precizat că poate fi un subiect de discuție în Coaliție. Cu detalii suplimentare a venit șefa interimară a Senatului, Alina Gorghiu.
„Am făcut această discuţie, în sensul în care 2024 nu poate fi total un an ratat. Ştiţi că atunci când în România au loc alegeri, paralizează şi administraţia centrală, pare că paralizează şi administraţia locală. Toată lumea, câteva luni de zile, este concentrată exclusiv la alegeri. Nu cred că este în beneficiul societăţii româneşti să blocăm tot anul 2024”, a afirmat Gorghiu.
Șefa interimară a Senatului a avansat și mai multe variante. „Poţi să suprapui localele cu parlamentarele, poţi să te gândeşti la o suprapunere a parlamentarelor cu prezidenţialele, sunt foarte multe scenarii de lucru. Ce ne-a spus nouă Comisia de la Veneţia a fost că nu poţi să faci aceste modificări cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Nu se pune problema de nicio prelungire de mandat, singurul aspect care s-a discutat este de a face alegerile în acelaşi timp. E un scenariu de lucru, nu s-a tras nicio concluzie”, a completat Gorghiu.
Eșec în 2012 și o decizie CCR contra comasării
De partea cealaltă, PSD e mai rezervat. În ședințele liderilor social-democrați de la Sinaia, subiectul a fost ridicat, iar specialiștii partidului i-au avertizat pe lideri că un asemenea demers ar avea probleme de neconstituționalitate, fiind invocată decizia CCR 51 din 2012, când Guvernul Boc a dorit comasarea localelor cu parlamentarele. Printr-un asemenea demers ar fi încălcate mai multe drepturi înscrise în Constituție, cum e cel de a fi ales, adică o persoană nu va putea candida și pentru parlamentare, și pentru locale. Un alt argument invocat în decizia CCR 51 din 2012 este îngreunarea procesului electoral.
Într-un interviu pentru „Adevărul Live”, fostul judecător CCR Daniel Morar a punctat și el că e greu să treacă de Curte un asemenea demers. De asemenea, singura variantă pentru comasare e prelungirea mandatelor aleșilor locali, pentru că mandatele parlamentarilor nu pot fi scurtate. Însă în prezent nu sunt argumente de prelungire a acestor mandate, cum ar fi „în caz de război (n.r. - în situația în care România ar fi în război) sau catastrofă”, precum și alte situații care împiedică organizarea unui scrutin.
Potrivit informațiilor „Adevărul”, PSD nu e interesat de comasare, pentru că analizele arată că principalul partid avantajat ar fi PNL. Mai mult, la social-democrați, aparatul de partid și electoratul sunt mult mai disciplinaţi, indiferent de tipul de scrutin.
Inițial, Marcel Ciolacu a transmis că Puterea nu trebuie să fie preocupată acum de comasarea alegerilor sau de diferite aranjamente electorale, într-un mesaj pe Facebook. Apoi, preşedintele PSD a părut că lasă o ușă deschisă către negocieri: „Cred că este bine să avem o discuţie. Nu ne-am făcut o opinie pe acest subiect”, a afirmat șeful PSD, care a amintit de recomandările Comisiei de la Veneția, dar și de decizia CCR din 2012.
În bagajul de proiecte privind reforma electorală sunt încă trei acte normative, două fiind legate de creșterea numărului de femei de pe listele pentru parlamentare și locale, iar unul legat de finanțarea în funcție de numărul de femei și tineri aleși în funcții publice.
Surse de la vârful PNL au explicat faptul că liberalii nu mai sunt interesați de promovarea proiectului de lege, deja trecut de Senat, care stabileşte că pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senat trebuie să fie minimum o treime femei, iar o parte dintre acestea să fie pe locuri eligibile. Liberalii au făcut un pas în spate pe asemenea demersuri, după o dispută internă, privind adoptarea unei declarații de către Parlament referitoare la promovarea „egalității de șanse”, nu „de gen”. Inclusiv PSD, prin aripa conservatoare, a turat motoarele, și a cerut modificarea declarației. De altfel, la liberali va începe un proces de redefinire ideologică, pentru a fi mai bine îmbinate elementele de conservatorism, creștin-democrație și liberalism, responsabil fiind Dan Motreanu (prim-vicepreședinte).
În urmă cu două zile, Gabriela Firea, ministru al Familiei și Egalității de Șanse, a vorbit despre faptul că un proiect depus de ea și de Marcel Ciolacu, prin care pe listele pentru alegerile locale va exista un procent minim de 30% femei, va fi o prioritate a următoarei sesiuni.
Proiectul ar putea trece de Senat destul de repede la începutul sesiunii, însă apoi va fi temporizată dezbaterea, pentru a fi discuții și în Coaliție. Social-democrații sunt și ei foarte prudenți pentru a nu fi interpretat proiectul drept impunerea unor cote de gen, ci vor căuta să promoveze ideea că partidul e mai deschis către femei. De altfel, PSD e și formațiunea cel mai bine reprezentată de doamne la nivel parlamentar.
