Premium
Preşedintele american Joe Biden a anunţat miercuri că a aprobat un decret pentru noi sancţiuni împotriva persoanelor responsabile de puciul militar din Myanmar şi a reluat solicitarea ca generalii să cedeze puterea şi să îi elibereze pe liderii civili, transmite Reuters preluat de news.ro
Biden a declarat că decretul va permite administraţiei sale ”să îi sancţioneze imediat pe liderii militari care au făcuts lovitura de stat, interesele lor comerciale, precum şi pe membrii apropiaţi ai familiei”.
Preşedintele a spus că Washingtonul va identifica în această săptămână primul grup de persoane vizate şi va lua măsuri pentru a-i împiedica pe generalii din Myanmar, ţară cunoscută şi sub numele de Birmania, să aibă acces la fonduri deţinute în Statele Unite în valoare de 1 miliard de dolari.
”Vom impune, de asemenea, controale puternice asupra exporturilor”, a arătat preşedintele.
Îngheţăm activele SUA care beneficiază guvernul birman, menţinând în acelaşi timp sprijinul nostru pentru asistenţa medicală, grupurile societăţii civile şi alte domenii care aduc beneficii în mod direct locuitorii Birmaniei ”, a declarat Biden la Casa Albă.
”Vom fi gata să impunem măsuri suplimentare şi vom continua să lucrăm cu partenerii noştri internaţionali pentru a îndemna alte naţiuni să ni se alăture în aceste eforturi”, a mai spus preşedintele.
Lovitura de stat din 1 februarie, care a răsturnat guvernul condus de liderul ales Aung San Suu Kyi, a avut loc la mai puţin de două săptămâni după ce Biden a preluat funcţia.
Acesta este prima criză internaţională majoră şi un test timpuriu al promisiunilor sale de a repoziţiona drepturile omului în politica externă şi de a lucra mai strâns cu aliaţii SUA.
Biden a spus că Myanmar este o ”îngrijorare profundă şi bipartidă” în Statele Unite.
"Cer din nou armatei din Birmania să îi elibereze imediat pe liderii politici democraţi şi pe activişti. Armata trebuie să renunţe la puterea pe care a preluat-o", a spus Biden.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat într-un briefing de presă că Washingtonul lansează acţiuni colective cu partenerii din Myanmar şi ar putea impune costuri substanţiale generalilor.
Protestatarii s-au întors miercuri pe străzile din Myanmar, în pofida împuşcării unei tinere în ziua precedentă, cu un anumit umor care a pus în evidenţă opoziţia lor paşnică faţă de preluarea militară.
Protestele au fost cele mai mari din Myanmar din mai bine de un deceniu, readucând în atenţie amintirea a aproape jumătate de secol de guvernare directă a armatei şi revolte sângeroase, până când armata a început să renunţe la puterea în 2011.
Armata şi-a justificat preluarea pe motive de fraudă la alegerile din 8 noiembrie, pe care partidul Ligii Naţionale pentru Democraţie (NLD) a lui Suu Kyi le-a câştigat cu o largă majoritate. Comisia electorală a respins plângerile armatei.
