Judecătoarea Liliana Cătălina Alexe, îndepărtată din sala Înaltei Curți după ce a încercat să intervină în recursul privind propria hotărâre din cazul ROMATSA, s-a aflat cu numai câteva luni înainte în fața aceleiași instanțe supreme, într-un alt dosar. Atunci, magistratul contesta avertismentul primit după ce închisese hotărâri în ECRIS folosind datele de acces ale grefierei. Decizia ÎCCJ consemnează o apărare neobișnuită, în care judecătoarea a invocat „pregătirea duhovnicească” și un „gând de la diavol, o ispită”.
Incidentul produs miercuri, 26 august, la Înalta Curte de Casație și Justiție a readus-o pe Liliana Cătălina Alexe în centrul atenției publice.
Magistratul care pronunțase, în primă instanță, hotărârea privind suspendarea certificatului ROMATSA s-a prezentat în sala în care ÎCCJ judeca recursul împotriva propriei sale soluții. Deși nu avea calitatea de parte, judecătoarea a solicitat în repetate rânduri să ia cuvântul, iar completul a dispus în cele din urmă îndepărtarea sa din sală.
Nu era însă prima confruntare a Lilianei Alexe cu instanța supremă.
Apărarea consemnată de ÎCCJ: „Un gând de la diavol, o ispită”
În martie 2026, Liliana Cătălina Alexe s-a prezentat în fața Completului de cinci judecători al ÎCCJ pentru a contesta un avertisment disciplinar primit de la Consiliul Superior al Magistraturii.
În Decizia civilă nr. 66 din 30 martie 2026, pronunțată în dosarul nr. 2433/1/2025, Înalta Curte a consemnat argumentele prezentate de judecătoare în susținerea recursului.
Potrivit documentului, aceasta a arătat că are „pregătire duhovnicească” și a pus solicitarea adresată grefierei de a-i comunica numele de utilizator și parola pe seama unui moment pe care l-a descris drept o „ispită”:
„Detaliind, arată și că are pregătire duhovnicească și presupune că a avut un gând de la diavol, o ispită, și nu a făcut diferența când a făcut solicitarea de care se prevalează Inspecția Judiciară, de a cere grefierei numele de utilizator și parola pentru a închide hotărâri.”
Decizia ÎCCJ consemnează apoi că judecătoarea a subliniat că ar fi putut susține în fața Inspecției Judiciare și a instanței că grefiera accesase sistemul de pe calculatorul magistratului și efectuase operațiunile de închidere în ECRIS.
Fragmentul nu reprezintă motivarea unei hotărâri redactate de Liliana Alexe, ci modul în care instanța supremă a consemnat apărarea susținută de aceasta în propriul recurs disciplinar.
De ce fusese sancționată judecătoarea
Inspecția Judiciară a acuzat-o pe Liliana Alexe că a închis hotărâri și încheieri în sistemul ECRIS folosind datele de autentificare ale grefierei de ședință.
Potrivit acuzației disciplinare, magistratul nu ar fi respectat dispoziția conducerii Curții de Apel București prin care judecătorilor le era interzis să efectueze această operațiune. Regulamentul de ordine interioară stabilea că închiderea în ECRIS a hotărârilor și încheierilor, după verificarea și semnarea acestora, revenea grefierilor.
În apărarea sa, Liliana Alexe a susținut că în regulament nu exista o normă care să le interzică expres judecătorilor să închidă hotărârile și a invocat principiul potrivit căruia „tot ceea ce nu este interzis este permis”.
Magistratul a mai arătat că sistemul ECRIS funcționează prin autentificare individuală, dar că ar exista numai recomandarea de a nu permite accesul altor persoane, nu o interdicție absolută. În opinia sa, conturile nu sunt private, ci reprezintă instrumente de lucru, iar toate operațiunile sunt jurnalizate.
Liliana Alexe a susținut că a folosit contul grefierei numai sâmbăta, duminica, în perioadele de sărbători legale sau atunci când grefiera se afla în concediu și doar pentru a închide hotărârile pe care ea însăși le redactase.
Înalta Curte i-a respins definitiv recursul
Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a sancționat-o pe Liliana Alexe cu avertisment în noiembrie 2025, pentru nerespectarea dispozițiilor administrative ale conducătorului instanței.
Hotărârea nu a fost unanimă. Trei membri ai CSM – Ramona Milu, Mihaela-Laura Radu și Narcis Erculescu – au formulat opinie separată, în sensul respingerii acțiunii disciplinare ca neîntemeiată.
Liliana Alexe a atacat sancțiunea, însă ÎCCJ i-a respins atât excepția de nelegalitate, cât și recursul. Avertismentul a rămas astfel definitiv, potrivit minutei din 30 martie 2026.
În paralel, judecătoarea a deschis la Tribunalul Constanța dosarul nr. 1794/118/2026, prin care a contestat mesajul transmis pe grupul WhatsApp al judecătorilor și calificat ulterior drept dispoziția administrativă încălcată.
Magistratul a precizat că nu se află într-un „război ECRIS” cu judecătoarea Cristina Ardeleanu, fosta președintă delegată a Secției a VIII-a a Curții de Apel București. Alexe a susținut că aceasta ar fi fost doar persoana care a transmis pe grupul intern mesajul provenit de la conducerea instanței.
De la dosarul ECRIS, la incidentul ROMATSA
Numele Lilianei Alexe a revenit în atenția publică după ce, pe 27 februarie 2026, aceasta a dispus suspendarea pentru o lună a certificatului de furnizor de servicii de navigație aeriană al ROMATSA.
Măsura urma să producă efecte numai dacă hotărârea rămânea definitivă. Posibilele consecințe asupra traficului aerian și securității naționale au dus subiectul până pe masa CSAT.
La termenul de miercuri, 26 august, judecătoarea s-a prezentat în sala în care ÎCCJ analiza recursul. Instanța supremă a transmis că magistratul a solicitat în repetate rânduri să ia cuvântul pentru a-și susține propria soluție, deși nu avea calitatea de parte.
După continuarea intervențiilor, completul a dispus îndepărtarea sa din sală, incidentul fiind prezentat pe larg de STIRIPESURSE.RO.
Judecătoarea spune că nu a făcut scandal
Liliana Alexe a respins acuzația că ar fi provocat un scandal și a afirmat că a intervenit pentru a aduce la cunoștința completului relația apropiată pe care ar fi avut-o cu judecătorul Claudiu Răpeanu.
Potrivit magistratului, acesta ar fi trebuit să-i fie naș la cununia religioasă, ceea ce ar indica un grad ridicat de apropiere. Liliana Alexe a spus că informația devenise relevantă după ce reclamanții solicitaseră recuzarea completului care judeca dosarul ROMATSA.
Judecătoarea a mai afirmat că a solicitat înregistrarea audio a ședinței și că intenționează să folosească informațiile într-o sesizare disciplinară.
ÎCCJ a desființat soluția privind suspendarea ROMATSA
După incident, Înalta Curte a admis definitiv recursurile formulate de ROMATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Instanța supremă a casat în parte hotărârea Curții de Apel București și, după rejudecare, a admis excepția inadmisibilității. Acțiunea formulată împotriva ROMATSA, AACR și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a fost respinsă ca inadmisibilă.
Prin urmare, măsura suspendării pentru o lună a certificatului ROMATSA nu va mai produce efecte. Hotărârea ÎCCJ este definitivă, potrivit minutei pronunțate în dosarul nr. 4696/2/2025.
