Premium
Curtea Constituţională discută, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Conform surselor din interiorul CCR, judecătorii ar putea declara legea parțial neconstituțională.
Conform surselor din cadrul CCR, legea va fi admisă pe motivele intrinseci, dar va fi respinsă pe motivele extrinseci.
Mai concret, judecătorii CCR vor trânti legea și o vor întoarce în Parlament pentru a fi reanalizată. Aici însă vor exista probleme majore, conform surselor noastre.
Judecătorii CCR vor formula motivarea în așa fel încât să anuleze toată esența legii, iar pensiile magistraților vor fi de neatins.
Dacă se va întâmpla acest lucru, atunci PNRR-ul României este în aer. România este obligată să adopte Legea pensiilor speciale până în septembrie, acesta fiind un jalon din PNRR.
Comisia Europeană a cerut ca Legea pensiilor speciale să aibă un impact bugetar considerabil, iar dacă Parlamentul nu se va putea atinge de pensiile magistraților, ”impactul bugetar considerabil” va fi un deziderat de neatins.
Argumentele pe care le va utiliza CCR
Judecătorul raportor pe această lege este tocmai Marian Enache, președintele CCR. Acesta și-a finalizat raportul, iar dacă ceilalți judecători și-l vor înșuși, atunci legea ar putea fi ”trântită”.
1.Vechimea efectivă de 25 de ani în magistratură
Judecătorul raportor consideră că această reglementare este constituțională, „dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției”.
2.Baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate
Judecătorul raportor arată că „în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/ gradului/ vechimii avute la timpul pensionarii, însă în niciun caz media tuturor veniturilor din cei 25 de ani necesari dobândirii dreptului la pensie de serviciu.
Mai mult, lipsa corelării pensiei de serviciu cu venitul aflat în plată corespunzător funcției, gradului, vechimii de pe care persoana respectivă s-a pensionat nu mai menține pensia de serviciu/ cuantumul acesteia în sfera sistemului de justiție, ceea ce este contrar componentei instituționale a independenței justiției”.
3. Trebuie să crească vârsta de pensionare etapizat până la 60 de ani
Judecătorul raportor consideră că prevederea în sine nu ridică probleme constituționale, dar defectuoasă este reglementarea perioadei de tranziție.
„Având în vedere că legiuitorul nu a însoțit modificările [aduse legii] cu norme tranzitorii exprese, menite să asigure previzibilitate și certitudine modului de conformare la noile cerințe legale, în lipsa elementelor de circumstanțiere menționate mai sus, precum și a unui termen rezonabil în care destinatarii normelor să se adapteze noilor prescripții legale în scopul asigurării continuității în activitatea economică, Curtea constată că legea astfel modificată a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului legalității”.
4.Judecătorul raportor consideră că reglementarea actuală este discriminatorie
„Reglementarea unor vârste de pensionare atât de diferite și discrepante pentru persoane născute în ani consecutivi (50 de ani pentru cele născute în anul 1975 și 60 de ani pentru cele născute începând cu anul 1976) nu poate conduce decât la constatarea existenței unei discriminări a acestei din urmă categorii de persoane”.
5.Recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată
„Întrucât recalcularea pensiilor aflate în plată după o formulă care diminuează baza de calcul avută în vedere la data dobândirii dreptului de pensie are drept consecință diminuarea drepturilor aflate în plată, rezultă că art.III din lege încalcă principiul securității juridice în componenta sa privitoare la neretroactivitatea legii” și „fragilizează în sine componenta instituțională a independenței justiției”, arată judecătorul raportor.
„Modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei”.
Raportul arată că o asemenea recalculare este acceptabilă constituțional doar în condiții de criză economico-financiară, ca în 2010.
6.Eliminarea reglementării referitoare la creșterea cu 1% a procentului de 80% care se aplică asupra bazei calcul al pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani.
Reglementarea în sine nu este neconstituțională, consideră judecătorul raportor, dar „ipoteza normei nu este clară, precisă și previzibilă (…) în lipsa unui înțeles clar al dispozițiilor analizate nu poate fi examinată conformitatea acestora în raport cu art.44 din Constituție.”
7.Stabilirea unui impozit distinct asupra pensiei de serviciu
Primul reproș al raportului este neclaritatea bazei de impunere, fiind indicate cel puțin 4 modalități diferite de interpretare a reglementarii. „Caracterul confuz al reglementarii este evident și nu permite decât o apreciere din perspectiva art.1 alin.(5) din Constituție, ceea ce înseamnă că nu îndeplinește cerințele de calitate a legii”.
Pe de altă parte, se arata în raport, „impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și restructurare indirectă a însăși bazei de calcul a pensiei de serviciu”.
Așadar, „fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. În această viziune juridică, prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcționari este discriminatorie și contrară prevederilor art.16 alin.(1) Și art.53 alin.(2) din Constituție"
