Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a reacționat public, într-o postare amplă pe Facebook, la acuzațiile formulate de fostul judecător Cristi Danileț, inclusiv la cererile de demisie apărute după hotărârea Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Danileț împotriva României.
Replica lui Drăgușin vine în contextul articolului publicat de stiripesurse.ro, referitor la intervențiile formulate în dosarul de la Curtea de Apel București, și reia explicit episodul cererilor „insistente” de demisie care i-au fost adresate după pronunțarea hotărârii CEDO din decembrie 2025. Judecătorul afirmă că a evitat inițial să răspundă, considerând că „pentru orice jurist de bună-credință, cu minime cunoștințe despre cum funcționează CEDO, lucrurile sunt limpezi”.
„M-aș fi simțit ca și când i-aș fi explicat unui arhitect la ce folosesc rigla și compasul”, notează Drăgușin, adăugând că a decis totuși să facă precizări „măcar pentru colegii judecători”, pentru a ilustra „cum funcționează ipocrizia”.
CEDO și discursul politic al judecătorului
În postarea sa, Drăgușin subliniază că dosarul Danileț nu a vizat libertatea de exprimare a judecătorilor în general, ci „obligația de rezervă și în ce măsură un judecător poate avea un discurs POLITIC pe rețelele de socializare”. Potrivit acestuia, dacă ar fi fost vorba despre un discurs legat de sistemul de justiție, „nu ar fi fost nicio problemă”, întrucât acest tip de exprimare este recunoscut atât de CEDO, cât și de autoritățile judiciare române.
Judecătorul explică și de ce dosarul a ajuns în fața Marii Camere, arătând că era vorba despre o chestiune nouă, netranșată anterior: discursul politic al unui judecător. „Marea Cameră nu judecă în acest complet excepțional decât foarte rar și selectiv”, precizează el, invocând statisticile privind numărul redus de hotărâri pronunțate anual în această formulă.
Claudiu Drăgușin explică și că hotărârea din decembrie 2025 a stabilit criterii de analiză pentru viitor, însă trebuie citită în contextul unei majorități „firave”. El arată că decizia a fost adoptată cu 10 voturi la 7, iar în realitate raportul ar fi fost chiar 9 la 8, având în vedere opiniile concordante care considerau că fapta trebuia sancționată, dar nu în forma aleasă de autoritățile naționale.
CEDO nu reproșează nimic autorităților române
Un element central al apărării lui Drăgușin este referirea la paragraful 171 din hotărârea CEDO, unde Curtea arată că „nu există nicio îndoială că autoritățile naționale, și în special Curtea Supremă, au încercat să aplice cu fidelitate jurisprudența Curții”. Din această perspectivă, judecătorul consideră că solicitările de demisie sunt lipsite de temei.
„Concluzia care se poate trage este că 10 (sau chiar 11) dintre judecătorii CEDO au avut aceeași poziție adoptată de autoritățile naționale, respectiv CSM și ÎCCJ”, afirmă el, subliniind că hotărârea este definitivă și că o respectă ca atare.
Drăgușin respinge ferm ideea că ar fi acționat ca agent al Guvernului în procedura de la Strasbourg. „Am participat ca reprezentant al Consiliului, instituție implicată în procedură, iar NU ca agent al Guvernului, cum în mod deliberat și fals s-a propagat”, scrie judecătorul, arătând că această calitate apare explicit menționată chiar în partea introductivă a hotărârii CEDO.
El explică și cadrul formal al desemnării sale, precizând că aceasta a fost realizată prin decizie a președintelui CSM, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe – Agentul guvernamental pentru CEDO, în temeiul OUG nr. 94/1999.
„Motiv de mândrie, nu de rușine”
Judecătorul CSM afirmă că implicarea sa în apărarea poziției statului român este un lucru legitim și chiar onorant. „Faptul că am contribuit, din această poziție, la apărările statului român constituie, pentru mine, un motiv de mândrie, nu de rușine”, susține Drăgușin, adăugând că ar fi fost „mai problematic” dacă ar fi oferit consultanță unui stat străin.
În postare, acesta invocă practica constantă a CEDO de a permite participarea, în cauze de importanță majoră, a unor persoane din afara Agentului Guvernamental, inclusiv judecători sau reprezentanți ai instanțelor naționale, și enumeră mai multe cauze celebre în care o astfel de participare a fost acceptată.
În final, Drăgușin pune sub semnul întrebării coerența discursului celor care i-au cerut demisia. „Mă întreb dacă grila demisiei pentru cei care apără Guvernul se aplică doar unora sau se aplică și atunci când litigiul este unul intern”, scrie el, făcând trimitere directă la intervențiile formulate recent de asociații profesionale în favoarea Guvernului.
Mesajul său se încheie cu un apel explicit la consecvență și onestitate în spațiul public, sintetizat într-un hashtag devenit leitmotiv al postării: „#fărăipocrizieînspațiulpublic”.
Comentează