Premium
Guvernul brazilian a anunţat închiderea a jumătate din posturile de poliţie pacificatoare din favelele din Rio de Janeiro, confirmând declinul acestui proiect care a suscitat multe speranţe de stăvilire a violenţei, înainte de a-şi demonstra limitele, scrie AFP.
Prin crearea în 2008 a UPP, autorităţile doreau ca poliţia de proximitate să ocupe teritoriile considerate zone ale fărădelegii, adesea dominate de narcotraficanţi.
Proiectul viza mai ales favelele situate în apropierea cartierelor turistice, în perspectiva Campionatului Mondial 2014 şi a Jocurilor Olimpice 2016.
La început, cifrele privind violenţa au scăzut în aceste zone, dar, începând din 2013, numeroase acuzaţii de erori ale poliţiei şi de corupţie în UPP au început să submineze credibilitatea acestui program.
Potrivit unui raport chiar al poliţiei militare, autorităţile au "pierdut controlul" majorităţii favelelor, aceste cartiere populare unde trăiesc aproape un sfert din locuitorii din Rio, mare parte în condiţii insalubre, într-un ritm cotidian punctat de schimburi de focuri.
"Nimeni nu a vrut să închidă UPP. Dar îşi îndeplineau aceste unităţi obiectivele? Să fim realişti, nu a fost cazul", a afirmat vineri ministrul Securităţii Publice, Raul Jungmann.
Conform acestuia, închiderea UPP va permite realocarea agenţilor în scopul sporirii patrulelor de stradă.
Guvernul nu a precizat care posturi vor fi închise, dar presa locală a evocat unităţi situate în favele emblematice precum Rocinha, cea mai mare din Rio, afectată de numeroase schimburi de focuri din septembrie, sau Cidade de Deus, care a inspirat filmul cu acelaşi nume.
Problema violenţei din Rio este agravată de criza financiară a acestui stat aflat în pragul falimentului, funcţionarii fiind plătiţi cu întârziere de mai multe luni, inclusiv poliţiştii.
În faţa acestei situaţii, preşedintele conservator Michel Temer a decis prin decret la finalul lui februarie să încredinţeze armatei comanda forţelor de securitate.
O măsură extremă criticată puternic de organizaţiile de apărare a drepturilor omului, care se tem de derapaje ale militarilor.
