Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, îşi va ţine miercuri discursul anual despre starea Uniunii Europene în faţa Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg. Reuters anticipează, cu ajutorul unor surse oficiale neidentificate, câteva elemente din primul mesaj de acest gen după referendumul prin care cetăţenii britanici au decis ieşirea Regatului Unit din UE, notează Agerpres.
Ar fi vorba în primul rând despre o majorare semnificativă a Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI) şi despre un fond nou pentru susţinerea sectorului privat din Africa - o modalitate de a stăvili migraţia către Europa. Alte iniţiative sunt dedicate promovării expansiunii conexiunilor de mare viteză la internet şi pieţei unice a serviciilor digitale.
Vezi și: PERCHEZIȚII noi și o reținere în dosarul de spionaj al șefei DNA
Juncker ar urma, potrivit Reuters, să sublinieze că referendumul în favoarea Brexit reprezintă un avertisment pentru UE că va avea de luptat cu creşterea naţionalismului în Europa. Preşedintele CE ar urma să susţină avantajele Uniunii ca mecanism de menţinere a păcii şi atenuare a dificultăţilor economice, insistând asupra unei agende pozitive, ca un mijloc de refacere a legăturilor cu alegătorii dezamăgiţi de anii de austeritate şi speriaţi de violenţele teroriste şi de imigraţia masivă.
Vor fi puţine indicii în discurs despre negocierile cu Londra, anticipează agenţia de presă. Bruxellesul insistă că acestea nu pot începe decât după ce prim-ministrul britanic Theresa May începe oficial procesul ieşirii din UE, care ar urma să dureze doi ani. Subiectul nu va fi lămurit, probabil, nici la summit-ul UE de la Bratislava, care începe vineri.
Juncker va avertiza guvernele statelor membre că trebuie să îşi apropie poziţiile faţă de modul de abordare a economiilor şi societăţilor. Cum în Germania şi Franţa au loc alegeri importante anul viitor, nu sunt de aştepta schimbări majore în cadrul Uniunii, dar liderii acesteia se tem că tensiunile provocate de extrema dreaptă pe tema fiscalităţii din zona euro şi a primirii refugiaţilor pot periclita coeziunea.
Citește și: SURSE - Tăriceanu mușcă din PNL: transferuri spectaculoase în Parlament
Preşedintele CE va cere statelor membre să finalizeze crearea unei gărzi de frontieră şi de coastă unice a UE, un proiect impus de afluxul haotic a un milion de imigranţi şi refugiaţi în ultimul an. Totodată, el va propune noi modalităţi de cooperare între armatele ţărilor europene şi accelerarea unificării pieţelor de capital.
Afirmând succesul în stimularea investiţiilor prin capitaluri de pornire şi garanţii din partea UE şi a guvernelor naţionale, Comisia Europeană va propune dublarea volumului şi termenului EFSI. Acesta a fost stabilit anul trecut pentru trei ani, până în 2018, având ca obiectiv mobilizarea unor investiţii de 315 miliarde de euro, pornind de la 21 de miliarde din partea UE, care ar antrena o sumă de 15 ori mai mare din partea altor investitori. Juncker va cofirma, potrivit Reuters, intenţia de a dubla această ţintă şi de a prelungi EFSI cu încă trei ani. Cum exerciţiul bugetar de şapte ani al Uniunii se încheie în 2020, ţinta va ajunge la 500 de miliarde pentru cinci ani, iar CE va cere statelor membre să îşi majoreze contribuţiile.
În ceea ce priveşte Africa, Juncker va anunţa finanţări de câteva miliarde de euro din partea UE, care ar urma să atragă alte investiţii de 40-90 miliarde, în parte pentru a-i încuraja pe africani să rămână în ţările lor, în loc să migreze spre Europa.
Discursul va începe imediat după ora locală 9.00 (10.00 ora României) şi va fi urmat de intervenţii ale parlamentarilor europeni.
Citește și: Rareș Bogdan, ȘOCAT: inconstienta sau ignoranta in stare pura sau ceva la care refuz să mă gândesc
Comentează