Premium
După ce poliţistul Eugen Stan a fost arestat pentru 30 de zile pentru că ar fi abuzat doi copii, au început să se ridice semne de întrebare asupra modalităţii în care angajaţii MAI sunt testaţi psihologic. Jurnalistul Ionela Năstase a făcut o analiză în acest sens, pe blogul personal, şi a scos la iveală nereguli extrem de grave.
Citeşte şi: Banca Mondială a revizuit estimările pentru România: Economia continuă CREŞTERILE în 2018 şi 2019
"Testarea psihologică este, mai întâi de toate, etapa eliminatorie din procesul de selecție, angajare sau admitere în instituțiile de învățământ ale MAI. În teorie, starea psihică e foarte importantă încă de la începutul carierei, chiar de pe bancile școlii. Pe hârtie, deci! În practică… altfel stau lucrurile.", scrie Ionela Năstase.
Jurnalista dezvăluie, mai departe, care este procedura propriu-zisă, o procedură plină de vicii, dar şi de deficienţe.
"Angajatul MAI cu funcție de conducere este evaluat o dată la 3 ani, iar marea majoritate o dată la 5 ani. Există o categorie specială: șoferii! (cazul posibilului pedofil care este angajat în MAI ca șofer al unui șef de la Brigada Rutieră). Ei, șoferii, sunt evaluați psihologic pentru a conduce mașinile instituției, pentru atestatul de conducător auto, nu pentru a vedea cât de zdraveni la cap sunt. Evaluarea unui șofer înseamnă două sau trei teste de atenție și două sau trei instrumente vagi care ar putea semnala o problemă emoțională. Adică… mici indicii ale unei depresii, ale unei oboseli, variabile care ar pune în pericol șoferul sau pasagerii care urcă în mașina condusă de cel testat.
Ce se întâmplă la testarea mult discutată în această perioadă, de fapt? E fix ca la obținerea permisului de conducere. Ești chemat într-o sală, la o testare care dureaza în jur de o oră, o oră și jumătate. Mai întâi, un psiholog le explică angajaților MAI în ce constă evaluarea. Apoi, începe testarea efectivă.
TESTELE DE ATENȚIE
Știți jocurile alea pe calculator, contra cronometru, care ne pun să căutăm diferențele între două imagini aparent identice? Cam asta fac angajații MAI. Găsesc diferențele dintre două fotografii, asociază elemente comune, într-o perioadă de timp dată.
TESTELE DE PERSONALITATE
Urmează așa numitele teste de personalitate cu întrebări pe care un psihopat le poate fenta cu ușurință cu numai un dram de inteligență. Vă dau câteva exemple de întrebări la care trebuie să răspundă cei testați:
– Ați avut dureri de cap?
– Dormiți bine noaptea?
– Stați bine cu digestia?
– Aveți gânduri de suicid?
– Vă conformați cu ușurință regulilor?
Sunt teste inadecvate și neconcludente. Există în structurile MAI și teste mai elaborate pe care psihologii evită să le aplice pentru că nu există licență de folosire. Nimeni nu mai bagă bani în așa ceva.", mai scrie Ionela Năstase.
Jurnalistul trage însă şi un semnal de alarmă şi susţine că un alt viciu al sistemului de testare psihologică este şi faptul că poliţistul poate REFUZA să fie verificat.
"În cazul în care unui psiholog i se pare ceva suspect, în cazul în care el crede ca e ceva în neregulă cu angajatul MAI, ia în calcul un interviu pe care va trebui să-l motiveze temeinic. Acea exprimare din lege – îl poți evalua la nevoie – este atât de… neadevărată. Polițistul poate refuza testarea! Nu este obligat să vină în fața psihologului spre deosebire de SUA sau UK unde te prezinți imediat indiferent de misiunea importantă la care participi. Vii imediat în fața psihologului! (...) Numărul celor care verifică starea mentală a angajaților din MAI este atât de mic încât uneori se ajunge ca un psiholog să aibă de evaluat anual în jur de 450-500 de angajați. Sunt unități ale MAI, inspectorate de Poliție, unde există un singur psiholog angajat la 2.000 de oameni! Cât ar fi normal? Am întrebat un specialist: cam… 1 la 50! De zece ori mai puțin decât în cazurile așa-zis fericite!", conchide jurnalistul.
