Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis că Executivul a făcut unele ajustări pentru a stabiliza finanțele publice și a limita deficitul bugetar, însă reformele de fond încă nu au fost puse în aplicare. În același timp, liderul UDMR a descris contextul actual drept unul extrem de dificil pentru populație și a atras atenția că presiunea economică se resimte puternic.
Inflația, posibil în scădere abia de anul viitor
Kelemen Hunor estimează că o reducere a inflației ar putea apărea abia în cursul anului următor.
El a avertizat că bugetul trebuie administrat cu maximă prudență, în condițiile în care situația economică rămâne fragilă.
Deficitul bugetar din 2025, la nivelul agreat cu Bruxelles-ul
Conform liderului UDMR, anul 2025 ar urma să se încheie cu un deficit bugetar de 8,4%, procent stabilit în urma negocierilor purtate cu Comisia Europeană.
„Din punctul meu de vedere, am făcut câţiva paşi mici în direcţia bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”, a arătat Kelemen.
Pensii speciale, taxe mai mari și reduceri de cheltuieli
Kelemen Hunor a explicat că singurele tentative reale de reformă vizează pensiile speciale ale magistraților, subliniind că urmează să se vadă decizia Curții Constituționale din 28 decembrie.
În paralel, au fost operate reduceri de cheltuieli în domeniul Educației și au fost majorate mai multe taxe.
El a amintit că TVA-ul a fost crescut, la fel și accizele pentru combustibil, alcool, țigări și alte produse supuse acestui tip de taxare.
Ținta de deficit, atinsă cu dificultate
Liderul UDMR a arătat că reducerea deficitului și prioritizarea investițiilor au permis atingerea pragului de 8,4% stabilit cu Comisia Europeană, subliniind că o ajustare mai amplă ar fi fost aproape imposibilă în condițiile existente.
„Am redus deficitul bugetar, am prioritizat investiţiile, ceea ce este bine şi vom încheia anul cu 8,4%, ţinta stabilită cu Comisia (…) Mai puţin nu puteam să facem, că e aproape imposibil în condiţiile date”, e arătat liderul colaiției.
Acesta a explicat că măsurile fiscale au fost adoptate târziu, după alegerile prezidențiale din luna mai, iar acest lucru a limitat spațiul de manevră al Guvernului.
„Asta înseamnă că anul viitor putem să mergem undeva spre 6,5, 6,6”, a declarat Kelemen Hunor la Digi24.
Dobânzile la împrumuturi apasă bugetul
Kelemen Hunor a atras atenția că presiunea asupra bugetului va rămâne ridicată și anul viitor, în special din cauza costurilor generate de împrumuturile contractate anterior.
El a explicat că statul va trebui să achite dobânzile pentru creditele pe termen scurt, luate cu costuri ridicate în 2023 și, mai ales, în 2024, suma totală ridicându-se la aproximativ 12 miliarde de euro: „Cam 3% sau aproape 3% din acest deficit se află acolo. Asta este povara cea mai mare.”
Speranțe legate de fondurile europene și PNRR
Pe de altă parte, liderul UDMR a subliniat că absorbția fondurilor europene din PNRR ar putea contribui la o echilibrare a situației bugetare, dacă autoritățile vor reuși să accelereze implementarea proiectelor.
Kelemen Hunor a recunoscut că populația resimte din plin efectele inflației ridicate, care s-a menținut la niveluri mari până în luna decembrie. Cu toate acestea, el anticipează o posibilă scădere a inflației chiar de la începutul anului viitor.
„Într-adevăr, e o perioadă foarte grea pentru fiecare om. Asta nu trebuie să negăm, fiindcă inflaţia a fost relativ mare şi a rămas relativ mare până în decembrie. Eu cred că, totuşi, din ianuarie, februarie vom avea o scădere a inflaţiei şi trebuie să gestionăm foarte responsabil bugetul”, a mai spus Kelemen.
Comentează